Viktor Roth

istoric român
Viktor Roth
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sebeș, Alba, România Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Premiidoctor honoris causa al Universității din Viena[*][1]  Modificați la Wikidata

Viktor Roth, uneori Victor Roth, (n. 28 august 1874, Sebeș – d. 19 aprilie 1936, Sebeș) a fost un pastor luteran și istoric sas transilvănean, membru de onoare al Academiei Române din 1926.

Membru de onoare al Academiei Române

A urmat școala primară și gimnaziul la Gimnaziul evanghelic din Sebeș, care pe atunci era parte a comitatului Sibiu. Și-a continuat studiile la Liceul Johannes Honterus din Brașov. După liceu a urmat studii de germanistică, latină și teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. Lucrarea sa de doctorat a avut ca temă Metrica în lirica lui Ludwig Uhland.

După absolvire a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități. Între 1902-1911 a fost pastor evanghelic în Laslea.[2]

În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic.

A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia.

A publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate.

Universitatea din Viena i-a decernat în 1921 titlul “Doctor honoris causa”, iar Academia Română i-a acordat în 1926 titlul de “Membru de Onoare”.

Ca invitat al lui Nicolae Iorga, a ținut o conferință la Universitatea de Vară de la Vălenii de Munte.

A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești. Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne.[3]

Primăria Sebeș l-a declarat pe Viktor Roth cetățean de onoare al orașului.[4]

  • Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen", 1905
  • Geschichte der deutschen plastischen Kunst in Siebenbürgen", 1906
  • Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in Siebenbürgen, 1908
  • Beiträge zur Kunstgeschichte Siebenbürgens, 1914
  • Siebenbürgische Altäre, 1916
  • Goldschmiedearbeiten, Sibiu, 1922
  • Die ev. Kirche A. B. in Mühlbach, Editura W. Krafft. Sibiu, 1922[5]
  • Andreas Waldhütter - Ein siebenbürgischer Pfarrerroman (Roman)[6], Editura Honterus, 2007, ISBN 978-973-87070-5-6

Legături externe

modificare