Viorica Ionică

handbalistă română
Handball pictogram.svg Viorica Ionică
Informații generale
Nume complet Viorica Doina Reta Ionică
Data nașterii (64 de ani)
Locul nașterii Piatra Neamț, România
Naționalitate Română
Înălțime 1,78 m
Greutate 69 kg
Post Portar
Informații despre echipă
Echipa actuală Retrasă din activitate
Cluburi de juniori
Ani Club
Flag of Romania (1965-1989).svg ȘSE Piatra-Neamț
Flag of Romania (1965-1989).svg ȘSE Constanța
Cluburi de seniori*
Ani Club
Flag of Romania (1965-1989).svg IEFS București
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1973–1983 Flag of Romania (1965-1989).svg România 237 (1)
Titluri
Căpitan (România)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național
# Selecții și goluri la națională până la data de 16 decembrie 2014

Viorica Doina Reta Ionică (n. 20 iunie 1955, Piatra Neamț) este o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar.

BiografieModificare

Viorica Ionică a început să joace handbal la Școala Sportivă de Elevi Piatra Neamț, sub îndrumarea fostului mare antrenor Ovidiu Țoc.[1]

Viorica Ionică a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS.[2]

În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României.[2] Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi).[2] În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire.[2]

Astfel, în final, Viorica Ionică a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal.[3] Ea a jucat în toate cele cinci meciuri.[4]

Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1978, desfășurat în Cehoslovacia, și din cea care s-a clasat a opta la Campionatul Mondial din 1982, care s-a ținut în Ungaria.[2]

Viorica Ionică fost chemată pentru prima dată în 1973 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 237 de partide.[5] Este portarul cu cele mai multe selecții la echipa națională din istoria handbalului feminin, fiind urmată de Luminița Dinu-Huțupan, cu 201 selecții.[5]

Viorica Ionică a fost timp de mai mulți ani căpitanul echipei naționale a României.[6]

PalmaresModificare

  • Portarul cu cele mai multe selecții la echipa națională: 237

DistincțiiModificare

În 1976, Viorica Ionică a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”.[7]

În octombrie 2010, cu ocazia competiției „Trofeul Carpați”, Federația Română de Handbal a programat o ceremonie dedicată fostelor componente ale echipei naționale care au atins minimum o sută de selecții. Cu această ocazie, Vioricăi Ionică i s-au înmânat o plachetă și o diplomă de excelență care îi conferă titlul de membru de onoare al FRH.[8]

ReferințeModificare

  1. ^ Constantin Radu Rusu (). „Cu prilejul Zilelor LPS Piatra-Neamț, Memorialul Ovidiu Țoc la handbal”. RealitateaMedia. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e „Medalii Olimpice (m)-Fluctuații (f) 1975-1984” (PDF). Federația Română de Handbal. Accesat în . 
  3. ^ „Palmares, date statistice – Retrospectivă competiții interne și internaționale” (PDF). Federația Română de Handbal. Accesat în . 
  4. ^ Viorica Ionică la Sports-Reference.com (arhivat la 1 aprilie 2020)
  5. ^ a b „Palmaresul individual și al echipelor naționale în jocurile interțări” (PDF). Federația Română de Handbal. Accesat în . 
  6. ^ Constantin Radu Rusu (). „Ovidiu Țoc - primii patru ani ai eternității”. RealitateaMedia. Accesat în . 
  7. ^ „DECRET nr. 250 din 18 august 1976”. Monitorul Juridic. Accesat în . 
  8. ^ „Federația de Handbal onorează jucătoarele cu peste 100 de selecții la națională”. ProSport. . Accesat în .