Vitali Ghinzburg

fizician rus
(Redirecționat de la Vitaly Ginzburg)
Vitali Ghinzburg
Date personale
Născut[15][16] Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus[17][18][19][20][16] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[16][21][22][23][24] Modificați la Wikidata
Moscova, Rusia[19][16][25] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevici[*][15] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiinsuficiență cardiacă Modificați la Wikidata
Căsătorit cuOlga Zamsha Ginzburg[*][[Olga Zamsha Ginzburg |​]]
Nina Yermakova Ginzburg[*][[Nina Yermakova Ginzburg |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–)
 Rusia (–)[26][27][28] Modificați la Wikidata
Religieateism[29] Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
astrofizician[*]
inventator
cadru didactic universitar[*]
om de știință
fizician teoretician[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[30][31] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăUniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Klîkovskaia stroika[*][[Klîkovskaia stroika |​]][1]  Modificați la Wikidata
Domeniufizică teoretică
fizică
astrofizică  Modificați la Wikidata
Număr ErdősModificați la Wikidata
InstituțieInstitutul de Fizică Lebedev[*]  Modificați la Wikidata
Alma Materfiziceski fakultet MGU[*][[fiziceski fakultet MGU (faculty of Moscow State University, Russia)|​]]
Universitatea de Stat din Moscova[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*][3]
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe a URSS[*][4]
Academia de Științe a Moldovei
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Națională Indiană de Științe[*]
Academia Europaea[*][5]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratIgor Tamm
Lev Landau  Modificați la Wikidata
DoctoranziEfim Fradkin
Leonid Keldîș
Muhanov, Veaceslav Fiodorovici[*][[Muhanov, Veaceslav Fiodorovici (German cosmologist and theoretical physicist)|​]]
Fain, Veniamin Moiseevici[*][[Fain, Veniamin Moiseevici (fizician israelian)|​]]
Oleg Vladimirovici Dolgov[*][[Oleg Vladimirovici Dolgov |​]]
Vladimir Vasilevitsj Zjeleznjakov[*]
Ghetmanțev, Gherman Grigorievici[*][[Ghetmanțev, Gherman Grigorievici (Soviet physicist)|​]]
Q22045640[*]
Pustovoit, Vladislav Ivanovici[*][[Pustovoit, Vladislav Ivanovici (Soviet physicist (1936–2021))|​]]
Gurevici, Aleksandr Viktorovici[*][[Gurevici, Aleksandr Viktorovici (matematician rus)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin ()
Ordinul Lenin
UNESCO Niels Bohr Medal[*][[UNESCO Niels Bohr Medal |​]] ()
Ordinul Insigna de Onoare
Premiul Nobel pentru Fizică ()[6][7]
orden «Za zaslugi pered Otecestvom» I stepeni[*][[orden «Za zaslugi pered Otecestvom» I stepeni (grade of an order)|​]] ()[8]
orden «Za zaslugi pered Otecestvom» III stepeni[*][[orden «Za zaslugi pered Otecestvom» III stepeni (grade of an order)|​]] ()[9]
Medalia de Aur a Royal Astronomical Society ()
Medalia Lomonosov[*] ()[10]
Lista laureaților Premiului Wolf pentru fizică ()[11]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]
Premiul Lenin
medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*][[medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] ()
Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*] ()
Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|​]] ()[12]
Humboldt-Forschungspreis[*][[Humboldt-Forschungspreis (science award)|​]]
membru străin al Royal Society[*] ()[13]
Dwight Nicholson Medal for Outreach[*][[Dwight Nicholson Medal for Outreach (award of the American Physical Society)|​]] ()[14]  Modificați la Wikidata

Vitali Lazarevici Ghinzburg (în rusă Виталий Лазаревич Гинзбург; n. , Moscova, Imperiul Rus – d. , Moscova, Rusia) a fost un fizician rus,de origine mixtă, preponderent evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov și Anthony Leggett, pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.[32] El a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

Biografie

modificare

Vitali Ghinzburg s-a născut în anul 1916 la Moscova în familia inginerului, specialist în curățarea apelor, Lazăr Efimovici Ghinzburg (1863-1942, Kazan) și a medicului Augusta Beniaminovna Ghinzburg (născută Vildauer,la Mitava, actualmente Jelgava, Letonia- 1920, Moscova). A rămas de timpuriu fără mamă, fiind ulterior educat de către sora acesteia Rosa Veniaminovna Vildauer. Până la vârsta de 11 ani a fost educat de către tată acasă. În anul 1927 a fost admis în clasa a IY a școlii Nr. 57 de șapte clase din Moscova, pe care a absolvit-o în anul 1931, după ce a continuat studiile la o școala industrială din cadrul unei fabrici. Ulterior a studiat de sine stătător, lucrând laborant la un laborator radiologic împreună cu viitorii săi colegi și prieteni V.A. Țukerman (1913-1993) și L.V. Altșuler (1913-2003), care i-au fost prieteni viața întreagă. În anul 1933 a fost admis la Universitatea din Moscova, a absolvit facultatea de fizică a acesteia în anul 1938, în același an a fost admis la doctorantură, pe care a absolvit-o în anul 1940 cu susținerea disertației de doctor în științe.

  • A susținut disertația de doctor habilitat în științe în anul 1942. Din 1942 lucrează în secția de fizică teoretică a Institutului de Fizică a Academiei de științe din URSS, condusă de I.E. Tamm, ulterior devenind șef al acestei secții. Din 1947 este membru PCUS.
  • În anul 1955 a semnat scrisoarea celor 300, împotriva savantului pseudogenetician Trofim Lîsenko.
  • A condus catedra de fizică teoretică și astrofizică din cadrul facultății de fizică generală și aplicată a Institutului fizico-tehnic din Moscova, pe care a înființat-o.
  • A susținut în măsura posibilităților activitatea fizicianului - dizident Andrei Saharov, care era subaltern în cadrul Secției de fizică teoretică a Institutului de Fizică al academiei de științe din URSS.
  • A condus comisia de combatere a pseudoștiinței din cadrul Academiei de științe din Rusia.
  • În ultimii ani ai vieții a fost consilier al Academiei de științe din Rusia, șef de grupă.
  • A decedat la 8 noiembrie 2009 la Moscova în rezultatul unui acces de insuficiență cardiacă. Este înmormântat la Moscova la cimitirul Novodevicie la 11 noiembrie.

Activitatea științifică

modificare

Ghinzburg este autorul a peste 400 de articole științifice în domenii variate ale fizicii și astrofizicii și a 10 monografii științifice.

  • Activitatea științifică principală a lui Ghinzburg este axată pe probleme de astrofizică și radiofizică, originea razelor cosmice, fizica plasmei, teoria radiațiilor inclusiv a radiației Vavilov - Cerenkov, optică a cristalelor, teoria supraconductibilității.
  • În anul 1940 a creat teoria cuantică a efectului Vavilov - Cerenkov, și teoria radiației Cerenkov în cristale.
  • În anul 1941 a observat radiații radio din cosmos pe lungimea de undă 1,87 m.
  • În anul 1946 în colaborare cu I.M. Frank a elaborat teoria radiației de tranziție la trecerea dintr-un mediu în altul.
  • În anul 1950 în colaborare cu L.D. Landau a creat teoria semifenomenologică a supraconductibilității (teoria Ghinzburg-Landau).
  • În anul 1958 în colaborare cu Lev P. Pitaevskii a creat teoria semifenomenologică a suprafluidității (teoria Ghinzburg-Pitaevskii).
  • A elaborat teoria radiației de frânare în condiții astrofizice și teoria radioastronomică a razelor cosmice.
  • A fost membru din străinătate a câtorva academii de științe, redactor - șef al revistei "Uspehi Fiziceskih nauk".

În anul 1998 a întemeiat și a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov. Radiofizica", membru al colegiului de redacție al revistelor "Fizica nizkih temperatur" și "Pisima v Astronomicheskii Jurnal", "Nauka i Jizni", bibliotecii "Kvant" (editura "Nauka"), membru al Consiliului obștesc al săptămânalului "Literaturnaia gazeta". Ghinzburg este un renumit popularizator al științei, a susținut folosirea formulelor în lucrările de popularizare la nivelul formulelor din cursul elementar de fizică școlară. La sfârșitul anilor 80 afirma, că "actualmente poate fi considerat educat doar acea persoană, care a însușit foarte bine conținutul cel puțin al materiilor de 8 clase din școala de cultură generală". A fost membru al Congresului evreilor din Rusia, cea mai importantă organizație a evreilor din Rusia cu caracter laic.

Discipoli

modificare

Decorații și premii

modificare
  • Medalia "Pentru muncă conștiincioasă în anii marelui război pentru apărarea Patriei"
  • Medalia "800 de ani de la întemeierea Moscovei" (1948)
  • Premiul de stat (Stalin) (1953)
  • Ordinul Lenin (1954)
  • Premiul Lenin (1966)
  • Medialia de aur S.I. Vavilov (1995) pentru lucrări de excepție în domeniul fizicii, inclusiv pentru contribuția la explicarea fenomenului Cerenkov
  • Premiul Nobel (2003) (în echipă cu A.I. Abrikosov și Anthony Leggett)

și altele

Familia și copiii

modificare
  • Prima soție (1937-1946), Olga Ivanovna Zamșa (n. 1916, Eisk), doctor în științe fizico-matematice, absolventă a facultății de fizică și matematică a Universității din Moscova, conferențiar la Institutul de inginerie fizică din Moscova, autoare a "Culegerii de probleme de fizică generală" (1968, 1972, 1975)
  • A doua soție (din 1946), Nina Ivanovna Ghinzburg (născută Ermakova), absolventă a facultății de mecanică și matematică a Universității din Moscova, fizician-experimentator, ulterior deținut- politic.
    • Fiica- Irina Vitalievna Dorman (n. 1939)- a absolvit facultatea de fizică a Universității din Moscova (1961), istoric al științei (soțul ei- fizicianul cosmolog- Leib (Lev) Isaakovici Dorman)
      • Nepoata- Viktoria Lvovna Dorman- fizician american, absolventă a Universității din Moscova și Princeton, locțiitor de decan al Princeton School of Engineering and Applied Science, soțul ei- fizicianul și literatul Mihail Petrov).

Anticlericalism

modificare

Ghinzburg era un ateu militant în timpul regimului sovietic și a rămas la fel și după desființarea regimului comunist [33] A criticat clericalismul în presa scrisă și a scris câteva cărți pe tema religiei și ateismului.[34][35] De aceea, a fost atacat de partizani ai Ortodoxiei Ruse care susțineau că niciun premiu științific poate scuza atacurile sale verbale contra Bisericii Ortodoxe Ruse.[36] A fost unul din semnatarii unei scrisori deschise adresate președintelui Federației Ruse contra clericalismului BOR.

Fapte deosebite

modificare
  • Într-unul dintre interviuri, Ghinzburg a relatat, că dragostea pentru fizica temperaturilor joase i-a provenit de la frigul pe care l-a tras în iarna din anul de război 1942.
  • Ghinzburg a fost un adversar recunoscut al astrologiei și al altor preocupări oculte.
  • Într-o intervenție la Radio Liberty a denunțat FSB-ul ca o instituție periculoasă pentru Rusia care favorizează revenirea în forță a stalinismului în sistemul justițiar din Rusia.

Bibliografie

modificare
  1. ^ http://net.knigi-x.ru/24hudoj/77252-1-471-pamyati-ima-kak-nazval-rasskazivaya-etom-l-oni-poprosili-ego-derzhatsya-blizhe-tekstu-doklada-ot.php  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Genealogia matematicienilor 
  3. ^ Notable Names Database 
  4. ^ http://www.ras.ru/win/db/show_per.asp?P=.id-315.ln-ru.dl-.pr-inf.uk-12  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.ae-info.org/ae/User/Ginzburg_Vitaly  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în  
  7. ^ The Nobel Prize in Physics 2003 (în engleză), Fundația Nobel, accesat în  
  8. ^ О награждении орденом "За заслуги перед Отечеством" I степени Гинзбурга В.Л. (în rusă),  
  9. ^ О награждении орденом "За заслуги перед Отечеством" III степени Гинзбурга В.Л. (în rusă),  
  10. ^ Q100406926 
  11. ^ https://wolffund.org.il/vitaly-l-ginzburg/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ APS Fellow Archive (în engleză), Societatea Americană de Fizică 
  13. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 137 
  14. ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/nicholson.cfm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ a b Find a Grave, accesat în  
  16. ^ a b c d Marea Enciclopedie Rusă, accesat în  
  17. ^ Vitaly Ginzburg dies at 93; Nobel Prize-winning Russian physicist (în engleză), Los Angeles Times,  
  18. ^ Nobel-winning Russian physicist dies at 93 (în engleză), Dawn[*][[Dawn (English language Pakistani newspaper)|​]],  
  19. ^ a b ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română 
  20. ^ Гинзбург Виталий Лазаревич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  21. ^ Witalij L. Ginzburg, Munzinger Personen, accesat în  
  22. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  23. ^ Week ending Saturday, November 14, 2009 (în engleză), Life In Legacy 
  24. ^ Witali Lasarewitsch Ginsburg, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  25. ^ Vitaly Ginzburg (în engleză), Daily Telegraph,  
  26. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/928354/Alexey-A-Abrikosov  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  27. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/416856/Nobel-Prize/93434/The-prizes  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  28. ^ http://www.theguardian.com/science/2009/nov/15/physics-russia  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  29. ^ Frank Close (), Vitaly Ginzburg obituary (în engleză), The Guardian 
  30. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  31. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  32. ^ „Premiul Nobel pentru Fizică 2003. Comunicat de presă” (în engleză). Academia Regală de Științe a Suediei. 7 octombrie 2003. Accesat în 16 aprilie 2008.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  33. ^ http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/2003/ginzburg-autobio.html
  34. ^ Ginzburg, Vitaly (). „About atheism, religion and secular humanism”. Moscow: FIAN. 
  35. ^ Церковь ждет исповеди академиков (în Russian). 
  36. ^ Клирики против физика. Православные требуют привлечь к ответственности академика Гинзбурга. Grani.ru (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în .