Deschide meniul principal

Viața și operaModificare

Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice și datorită activității sale de critic literar. Ca sociolog și criticism cultural a combinat ideile misticismului iudaic cu materialism dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste și a contribuit la formularea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust și Charles Baudelaire, iar eseul său „Sarcina traducătorului” este considerat unul din cele mai valoroase articole scrise vreodată despre traducere.

PassagenwerkModificare

Passagenwerk sau „Proiectul Arcadelor”, proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viață, urma să fie o colecție enormă de scrieri despre viața urbană a Parisului în secolul al XIX-lea, cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de „arcade”, ce creau o viață a străzii distinctă și a determinat apariția culturii și a fenomenului flânerie.

Proiectul, despre care mulți învățați cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului al XX-lea, nu a fost totuși finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.

Școala de la FrankfurtModificare

Benjamin a corespondat intens cu Theodor W. Adorno și Bertolt Brecht și a primit fonduri pentru cercetare de la Școala de la Frankfurt condusă de Adorno si Horkheimer.

Influența ideilor marxiste ale lui Brecht, în special a teoria critică dezvoltată de Adorno, și a misticism iudaic al prietenului său Gerschom Scholem au fost decisive pentru opera lui Benjamin, deși acesta nu a reușit să armonizeze aceste curente contradictorii.

Eseul "Despre conceptul de istorie", mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei", este cel mai aproape de această sinteză, și alături de "Opera de artă în era reproductibilității mecanice", figurează printre operele sale cele mei citate .

În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei", Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin și-a concentrat atenția asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. În plus, a scris eseuri despre Kafka, Proust, și Brecht.

Benjamin a lansat conceptul de aură al operei de artă în eseul său "Opera de artă în era reproductibilității mecanice". Benjamin a scris și opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa la Berlin, vizita în Uniunea Sovietică precum și un text despre consumul de droguri, intitulat Hașiș.


În noaptea dintre 27 - 28 septembrie 1940, Benjamin s-a sinucis la Port Bou la granița dintre Spania și Franța , în timp ce încerca să scape de naziști. Grupul său a fost oprit de autorități dar fost lăsat să treacă granița a doua zi.Cu această ocazie, manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut și nu a mai fost niciodată găsit.

Benjamin a fost cumnatul lui Hilde Benjamin.

OpereModificare

BibliografieModificare

La Wikicitat găsiți citate legate de Walter Benjamin.

Cărți traduse în limba englezăModificare

Cărți traduse în limba românăModificare

  • Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleșu, prima ediție, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004

NoteModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d e f Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Walter Benjamin, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ a b Walter Benjamin, RKDartists, accesat în  
  7. ^ a b c d Walter Benjamin, SNAC, accesat în  
  8. ^ a b Walter Benjamin, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în  
  9. ^ a b Walter Benjamin, Find a Grave, accesat în  
  10. ^ a b c d Walter Benjamin, Filmportal.de, accesat în  
  11. ^ a b Walter Benjamin, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  
  12. ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  13. ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

NoteModificare

  • Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
  • Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1

Legături externeModificare