Walter Benjamin
| Walter Benjamin | |
 Walter Benjamin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17]  Berlin, Imperiul German[18] |
| Decedat | (48 de ani)[4][5][8][11][13][14][15][16] Portbou, Spania[19] |
| Înmormântat | Cementiri oe Portbou[*] |
| Cauza decesului | sinucidere (Supradoză) |
| Frați și surori | Georg Benjamin[*] Dora Benjamin[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Imperiul German.svg){kind=small} Imperiul German[*] |
| Ocupație | filozof scriitor traducător eseist critic literar[*] sociolog[*] critic de artă istoric literar[*] |
| Activitate | |
| Pseudonim | Benedix Schönflies[1], Detlev Holz[1] |
| Limbi | limba germană[2] |
| Studii | Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Berna[*] Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Freiburg |
| Mișcare/curent literar | marxism[3] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Walter Bendix Schoenflies Benjamin (n. ,[4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17] Berlin, Imperiul German[18] – d. ,[4][5][8][11][13][14][15][16] Portbou, Spania[19]) a fost un filozof german, critic literar și traducător al operelor lui Balzac, Baudelaire și Marcel Proust.
Viața și operaModificare
Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice și datorită activității sale de critic literar. Ca sociolog și criticism cultural a combinat ideile misticismului iudaic cu materialism dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste și a contribuit la formularea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust și Charles Baudelaire, iar eseul său „Sarcina traducătorului” este considerat unul din cele mai valoroase articole scrise vreodată despre traducere.
PassagenwerkModificare
Passagenwerk sau „Proiectul Arcadelor”, proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viață, urma să fie o colecție enormă de scrieri despre viața urbană a Parisului în secolul al XIX-lea, cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de „arcade”, ce creau o viață a străzii distinctă și a determinat apariția culturii și a fenomenului flânerie.
Proiectul, despre care mulți învățați cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului al XX-lea, nu a fost totuși finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.
Școala de la FrankfurtModificare
Benjamin a corespondat intens cu Theodor W. Adorno și Bertolt Brecht și a primit fonduri pentru cercetare de la Școala de la Frankfurt condusă de Adorno si Horkheimer.
Influența ideilor marxiste ale lui Brecht, în special a teoria critică dezvoltată de Adorno, și a misticism iudaic al prietenului său Gerschom Scholem au fost decisive pentru opera lui Benjamin, deși acesta nu a reușit să armonizeze aceste curente contradictorii.
Eseul "Despre conceptul de istorie", mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei", este cel mai aproape de această sinteză, și alături de "Opera de artă în era reproductibilității mecanice", figurează printre operele sale cele mei citate .
În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei", Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin și-a concentrat atenția asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. În plus, a scris eseuri despre Kafka, Proust, și Brecht.
Benjamin a lansat conceptul de aură al operei de artă în eseul său "Opera de artă în era reproductibilității mecanice". Benjamin a scris și opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa la Berlin, vizita în Uniunea Sovietică precum și un text despre consumul de droguri, intitulat Hașiș.
În noaptea dintre 27 - 28 septembrie 1940, Benjamin s-a sinucis la Port Bou la granița dintre Spania și Franța , în timp ce încerca să scape de naziști. Grupul său a fost oprit de autorități dar fost lăsat să treacă granița a doua zi.Cu această ocazie, manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut și nu a mai fost niciodată găsit.
Benjamin a fost cumnatul lui Hilde Benjamin.
OpereModificare
- "Goethes Wahlverwandtschaften" (Afinitățile Elective ale lui Goethe / 1922),
- Ursprung des deutschen Trauerspiels (Originea dramei tragice germane / 1928),
- Einbahnstraße (Strada cu sens unic/ 1928),
- Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit (Lucrarea de artă în epoca reproductibilității sale tehnice - în limba română, Opera de arta în era reproducerii mecanice / 1936, în limba engleză).
- Berliner Kindheit um 1900 (Copilăria în Berlin în jurul anului 1900 / 1950, publicată postum),
- Über den Begriff der Geschichte (Despre conceptul de istorie (Teze ale filozofiei istoriei ) / 1939, publicat postum).
BibliografieModificare
Cărți traduse în limba englezăModificare
- Illuminations. ISBN 0-8052-0241-2.
- Reflections. ISBN 0-8052-0802-X.
- Selected Writings in four volumes, from Harvard University Press. ISBN 0-674-94585-9 (vol. 1), ISBN 0-674-94586-7 (vol. 2), ISBN 0-674-00896-0 (vol. 3), ISBN 0-674-01076-0 (vol. 4).
- The Arcades Project. ISBN 0-674-00802-2.
Cărți traduse în limba românăModificare
- Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleșu, prima ediție, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004
NoteModificare
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c d „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Walter Benjamin, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Walter Benjamin, RKDartists, accesat în
- ^ a b c d Walter Benjamin, SNAC, accesat în
- ^ a b Walter Benjamin, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- ^ a b Walter Benjamin, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Walter Benjamin, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b Walter Benjamin, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în
- ^ a b c d Walter Benjamin, Frankfurter Personenlexikon, accesat în
- ^ a b c d Walter Benjamin, Munzinger-Archiv, accesat în
- ^ a b c d Walter Benjamin, Store norske leksikon
- ^ a b c d Walter Benjamin, Archive of Fine Arts
- ^ a b Walter Benjamin, Grove Dictionary of Art Online
- ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
NoteModificare
- Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
- Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1
Legături externeModificare
- Walter Benjamin Research Syndicate
- Benjamin: On the Concept of History
- The Internationale Walter Benjamin Gesellschaft. In English and German.
- Being authentic License to practice Walter Benjamin's term "Verfall der Aura".