Wilhelm von Kotzebue
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Revel, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
Revel, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
PărințiAugust von Kotzebue
Wilhelmine von Kotzebue[*][[Wilhelmine von Kotzebue |​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriKoțebu, Pavel Evstafievici[*][[Koțebu, Pavel Evstafievici (Baltic-German Russian officer)|​]]
Moritz von Kotzebue[*][[Moritz von Kotzebue |​]]
Otto Evstafievici Koțebu[*][[Otto Evstafievici Koțebu (Baltic German explorer)|​]]
Alexander von Kotzebue[*][[Alexander von Kotzebue (artist german)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă
limba germană Modificați la Wikidata

Wilhelm von Kotzebue (n. , Revel, Imperiul Rus – d. , Revel, Imperiul Rus) a fost un scriitor german și diplomat care a îndeplinit funcția de consul la Iași, secretar al misiunii diplomatice ruse la Karlsruhe, ambasador al Rusiei la Berna și Dresda. A fost fiul lui August von Kotzebue, german din țările baltice, om politic care a trecut în serviciul Rusiei. Wilhelm a fost crescut în Rusia, unde a învățat la Liceul Țarskoe Selo din Petersburg. Wilhelm a venit în Moldova în anul 1840, probabil în vizită la fratele său Karl von Kotzebue și s-a căsătorit cu Aspasia Cantacuzino, fiica cneazului Gheorghe Cantacuzino, un cunoscut eterist, și a Elenei Gorciacov.[1] El s-a stabilit în Moldova, unde soția lui avea mai multe moșii și unde tot prin soție avea legături familiale cu cea mai mare boierime a Moldovei. În anul 1857 a tradus în limba germană poezii populare, culese de Vasile Alecsandri, volum publicat la Berlin cu titlul Rumänische Volkspoesie. Apoi a publicat în 1860, în limba germană, Tablouri și schițe din Moldova (Aus der Moldau. Bilder und Skizzen), care a fost tradusă, mai târziu, în limba română cu titlul Din Moldova. Tablouri și schițe din 1850. A scris și un roman, Lascăr Viorescu, în care povestește viața zbuciumată a unui boier moldovean, care pare a fi fost un membru al familiei Bogdan (Lascăr Bogdan).

  1. ^ Vasile Panopol, Românce văzute de străini, Corint Books, Ediția a II-a, revizuită. București, 2016, p. 115