Martorul acuzării (film)

film din 1957 de Billy Wilder
Martorul acuzării
Rating
Titlu originalWitness for the Prosecution
Genfilm de crimă[1]
film de proces  Modificați la Wikidata
RegizorBilly Wilder[1][2]  Modificați la Wikidata
ScenaristBilly Wilder
Harry Kurnitz[*]  Modificați la Wikidata
Bazat peMartorul acuzării[*] (de Agatha Christie)  Modificați la Wikidata
ProducătorArthur Hornblow[*]  Modificați la Wikidata
StudioUnited Artists  Modificați la Wikidata
DistribuitorUnited Artists
Netflix  Modificați la Wikidata
Director de imagineRussell Harlan[*][[Russell Harlan (American cinematographer (1903-1974))|​]]  Modificați la Wikidata
MontajDaniel Mandell[*][[Daniel Mandell (American film editor)|​]]  Modificați la Wikidata
MuzicaMatty Malneck[*]  Modificați la Wikidata
CostumeEdith Head[*][[Edith Head (American film and television costumer (1897-1981))|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuțieTyrone Power[3]
Marlene Dietrich[3]
Charles Laughton[3]
Elsa Lanchester[3]
Una O'Connor[3]
John Williams[3]
Henry Daniell[*][[Henry Daniell (English actor (1894-1963))|​]][3]
Ian Wolfe[*][2][3]
Ruta Lee[*][[Ruta Lee (Canadian actress and dancer)|​]][2][3]
Torin Thatcher[*][3]
Philip Tonge[*][[Philip Tonge (British stage, film, and television actor)|​]][2][3]
Norma Varden[*][[Norma Varden (English actress (1898-1989))|​]][2][3]
Francis Compton[*][[Francis Compton (American actor (1885-1964))|​]][3]
Ben Wright[*][4]
Bess Flowers[*][[Bess Flowers (American actress (1898–1984))|​]][4]
Colin Kenny[*][[Colin Kenny (Irish actor (1888-1968))|​]][4]
...încă 2  Modificați la Wikidata
Premiera (Statele Unite ale Americii)[5]
(Germania)[6]
  Modificați la Wikidata
Durata116 min.[7]  Modificați la Wikidata
Țara Statele Unite ale Americii  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiLondra  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba engleză  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar  Modificați la Wikidata
NominalizăriPremiul Oscar pentru cel mai bun film (Arthur Hornblow[*], )
Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar (Elsa Lanchester, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Charles Laughton, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (Billy Wilder, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj (Daniel Mandell[*][[Daniel Mandell (American film editor)|​]], )
Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor (Gordon E. Sawyer[*][[Gordon E. Sawyer (sound engineer (1905-1980))|​]], )  Modificați la Wikidata
Buget2.000.000 de dolar americani  Modificați la Wikidata
Prezență online

Martorul acuzării (în engleză Witness for the Prosecution) este un film american, alb-negru, de crimă, de proces regizat de Billy Wilder după un scenariu de Wilder și Harry Kurnitz bazat pe piesa de teatru omonimă din 1953 scrisă de Agatha Christie. În rolurile principale au interpretat actorii Tyrone Power, Marlene Dietrich, Charles Laughton și Elsa Lanchester. Filmul, cu elemente noir, are loc într-o sala de judecată a Coroanei Britanice, Old Bailey din Londra.

A fost produs de studiourile Edward Small Productions și a avut o premieră limitată la în SUA, fiind distribuit de United Artists. A avut premiera în Regatul Unit la 28 februarie 1958, la Londra. Coloana sonoră a fost compusă de Matty Malneck. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2 milioane de dolari americani[8] și a avut încasări de 9 milioane de dolari americani.

Martorul acuzării a avut șase nominalizări la premiile Oscar: pentru cel mai bun regizor, cel mai bun film, cel mai bun actor, cea mai bună actriță în rol secundar, cel mai bun montaj și cel mai bun sunet. Pentru interpretarea sa din acest film, Elsa Lanchester a primit Premiul Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar. Filmul a apărut în lista din 2008 a Institutului American de Film cu cele mai bune zece filme dramatice care au loc în sala de judecată (locul 6).

Filmul a primit recenzii extrem de pozitive. Agatha Christie „l-a considerat personal cel mai bun film bazat pe scrierile sale”.[9][10]

Rezumat modificare

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Sir Wilfrid Robarts, un avocat notabil cu probleme de sănătate, îl ia de client pe Leonard Vole, în ciuda obiecțiilor asistentei sale private, domnișoara Plimsoll, care spune că medicul l-a avertizat împotriva asumării oricăror cazuri penale. Leonard este acuzat că a ucis-o pe Emily French, o văduvă bogată, mai în vârstă, care se îndrăgostise de el, care a mers atât de departe încât l-a făcut principalul beneficiar al testamentului ei. Dovezi circumstanțiale puternice îl indică pe Leonard ca ucigașul lui Emily French, dar Sir Wilfrid crede că Vole este nevinovat.

Când Sir Wilfrid vorbește cu soția germană a lui Leonard, Christine, el o găsește destul de rece și stăpână pe sine, dar ea îi oferă un alibi, deși în niciun caz unul complet convingător. Prin urmare, el este foarte surprins când, la sfârșitul procesului, ea este chemată ca martor de către procuror. În timp ce o soție nu poate fi obligată să depună mărturie împotriva soțului ei, Christine era de fapt încă căsătorită cu Otto Helm, un german aflat acum într-un azil de nebuni, atunci când s-a căsătorit cu Leonard (care era în Royal Air Force și făcea parte din forțele de ocupație din Germania la acea vreme) și s-a căsătorit cu ea pentru a o ajuta să scape din Germania. Ea mărturisește la tribunal că Leonard i-a spus că a ucis-o pe doamna French și că conștiința ei a forțat-o să spună în cele din urmă adevărul.

În timpul procesului din Old Bailey, Sir Wilfrid este sunat de o femeie misterioasă care, contra cost, îi oferă scrisori de dragoste scrise chiar de Christine unui misterios iubit pe nume Max. Scrisul de mână este autentic, iar femeia are motive legitime pentru a le preda - fața ei a fost însemnată și tăiată, de acest presupus „Max”. Afacerea pe care o descriu scrisorile și un paragraf care detaliază în special planul lui Max și Christine de a minți și de a scăpa de Leonard, convinge juriul că Christine a mințit în mod deliberat. Astfel, Leonard este achitat, spre bucuria mulțimii.

Cu toate acestea, Sir Wilfrid este tulburat de verdict. Instinctele sale îi spun că totul era „...prea îngrijit, prea ordonat și prea simetric!” Intuiția sa se dovedește a fi corectă atunci când Christine, lăsată singură cu el întâmplător în sala de judecată, îl informează că el a avut un ajutor în câștigarea cazului. Sir Wilfrid îi spusese înainte de proces că „... niciun juriu nu ar crede un alibi dat de o soție iubitoare”. Așadar, în schimb, a depus mărturie împotriva soțul ei, a falsificat apoi scrisorile către inexistentul Max și s-a deghizat jucând-o pe misterioasa femeie care i-a predat scrisorile, discreditându-și propria mărturie și ducând la achitarea lui Leonard. În plus, recunoaște că l-a salvat pe acesta, deși știa că este vinovat, pentru că îl iubește.

Leonard a auzit vorbele lui Christine și îi confirmă cu bucurie lui Sir Wilfred că într-adevăr a ucis-o pe doamna French. Sir Wilfrid este înfuriat, dar neajutorat, nu mai poate să-l oprească acum, deoarece nu mai poate fi acuzat de un lucru pentru care a fost achitat. Christine suferă, de asemenea, un șoc major când află că Leonard a avut o aventură cu o femeie mai tânără și intenționează să o abandoneze pe Christine pentru ea. Într-o criză de furie și gelozie, Christine apucă un cuțit folosit mai devreme ca dovadă (și evidențiat subtil prin reflexia de lumină a monoclului lui Sir Wilfrid) și îl înjunghie mortal pe Leonard. După ce ea este luată de poliție, Sir Wilfrid, îndemnat de domnișoara Plimsoll, declară că va fi avocatul apărării lui Christine.

Distribuție modificare

Au interpretat actorii:

  • Tyrone Power - Leonard Vole, acuzatul
  • Marlene Dietrich - Christine Vole / Helm, soția acuzatului
  • Charles Laughton - Sir Wilfrid Robarts Q.C., consilier principal al lui Vole
  • Elsa Lanchester - Domnișoara Plimsoll, asistenta privată a lui Sir Wilfrid
  • John Williams - Domnul Brogan-Moore, avocatul junior al lui Sir Wilfrid în proces
  • Henry Daniell - Domnul Mayhew, avocatul lui Vole care îl instruiește pe Sir Wilfrid cu privire la caz
  • Ian Wolfe - H. A. Carter, funcționarul șef și directorul de birou al lui Sir Wilfrid
  • Torin Thatcher - Domnul Myers Q.C., procurorul coroanei
  • Norma Varden - Doamna Emily Jane French, femeia în vârstă care a fost ucisă
  • Una O'Connor - Janet McKenzie, menajera doamnei French și martor al acuzării
  • Francis Compton - domnul judecător Wainwright
  • Philip Tonge - Inspectorul șef Hearne, ofițerul care îl arestează pe Vole
  • Ruta Lee - Diana, o tânără care urmărește procesul, și așteaptă ca Leonard să fie eliberat
În alte roluri

A fost ultimul film al lui Power. El a murit de un atac de cord după o lungă secvență de duel la două treimi din filmarea peliculei Solomon și regina din Saba (r. King Vidor, 1959) și a fost înlocuit de Yul Brynner.[11]

În viața reală, Elsa Lanchester a fost soția lui Charles Laughton.

Una O'Connor a fost singurul membru al distribuției originale al piesei de pe Broadway care și-a reluat rolul în film. A fost și ultimul ei film; ea s-a retras din actorie după finalizarea acestuia.


Note modificare

  1. ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0051201/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d e http://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=4884.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m http://www.imdb.com/title/tt0051201/fullcredits, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d Česko-Slovenská filmová databáze 
  5. ^ „Martorul acuzării”, Internet Movie Database, accesat în  
  6. ^ Lexiconul german al filmelor internaționale 
  7. ^ „Martorul acuzării”, Internet Movie Database, accesat în  
  8. ^ „Hollywood Vanity”. Variety. . p. 24. 
  9. ^ Zigelstein 2004.
  10. ^ Schallert, Edwin (). „'WITNESS FOR PROSECUTION' DYNAMIC COURTROOM FILM”. Los Angeles Times. p. B14. 
  11. ^ Durgnat & Simmon 1988, p. 301.

Bibliografie modificare

  • Zigelstein, Jesse (2004). Witness for the Prosecution, 1957. UCLA Film and Television Archive: 12th Festival of Preservation, July 22-August 21. ...this scene alluded playfully to Dietrich’s iconic performances in The Blue Angel (1930) and Morocco
  • Durgnat, Raymond; Simmon, Scott (). King Vidor, American. Berkeley: University of California Press. ISBN 0-520-05798-8. 
  • Hopkins, Charles (). A Foreign Affair, 1948. UCLA Film and Television Archive: 12th Festival of Preservation, July 22-August 21. 

Legături externe modificare

Vezi și modificare