Deschide meniul principal

Degetele mortului

specie de ciupercă
(Redirecționat de la Xylaria polymorpha)

Xylaria polymorpha (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Robert Kaye Greville, 1824)[1] este o specie saprofită și parazitară de ciuperci necomestibile din încrengătura Ascomycota în familia Xylariaceae și de genul Xylaria, numită în popor degetele mortului[2] sau maiul dracului.[3] Denumirea științifică se trage din cuvintele grecești (greacă ξύλινος=din lemn, lemnos) pentru numele generic și (greacă πολυμορφία=multiformă) pentru epitet. Soiul se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de obicei în grupuri mari, pe bușteni (sau alt lemn) aflați în putrefacție, numai în zonele umede și întunecate ale pădurilor de foioase, mai ales pe cei de arțari, fagi, frasini și mesteceni, dar atacă câteodată parazitar copaci vii bătrâni sau slăbiți. Buretele se poate găsi, de la câmpie la munte, peste tot anul.[4][5]

Xylaria polymorpha
Dead Man's Fingers.jpg
Degetele mortului, maiul dracului
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Încrengătură: Ascomycota
Clasă: Sordariomycetes
Subclasă: Xylariomycetidae
Ordin: Xylariales
Familie: Xylariaceae
Gen: Xylaria
Specie: X. polymorpha
Nume binomial
Xylaria polymorpha
(Pers.) Grev. (1824)
Sinonime
  • Sphaeria polymorpha Pers. (1797)
  • Sphaeria digitata Sowerby (1797)
  • Xylosphaera polymorpha (Pers.) Dumort. (1822)
  • Xylaria corrugata Har. & Pat. (1903)
  • Xylaria rugosa Sacc. (1906)

DescriereModificare

 
Xylaria polymorpha
  • Corpul fructifer: are o înălțime de 4-10 cm și un diametru maximal la exemplare fără încrengături de 3 cm. El este uscat, neted, presărat cu mici pustule negru lucioase (un rând de peritecii negre), de consistență ca pluta sau cărbunele, în formă de măciucă, mai mult sau mai puțin cilindric, dar subțiindu-se conic spre bază, de obicei cu vârful rotund, dar adesea polimorf și deformat. La început de culoare gri-albăstrie, trece pe măsura maturizării în maroniu până brun închis și la bătrânețe în negru complet. În primăvară se pot găsi învelișuri de pudră albicioasă și mată în loc de pustulele (reproducere asexuată).
  • Sporii: sunt mari, fusiformi și uneori ușor curbați, cu o mărime de 20-38 x 6-9 microni. Pulberea lor este de colorit brun-negricios.
  • Piciorul: nu există un picior definit.
  • Carnea: este albicioasă, fibroasă, ca de plută până lemnoasă, fiind de un miros plăcut de ciuperci care se pierde la vârstă.[4][5]

ConfuziiModificare

Maiul dracului este numai greu de confundat, posibil ar fi cu de asemenea necomestibilele Xylaria hypoxylon[6] și Xylaria longipes[7] sau chiar cu exemplare tinere ale comestibilului Clavariadelphus pistillaris sin. Clavaria pistillaris.[8]

Specii asemănătoare în imaginiModificare

ValorificareModificare

Din cauza cârnii lemnoase și fibroase ciuperca nu se potrivește pentru bucătărie.

Câteodată ciupercile infestă și arbori vii slăbiți colonizând rădăcinile in special frasinilor. Ca descompunători ai lemnului pot provoca, mai mult decât sa presupus anterior, un putregai de lemn extins.[9]

NoteModificare

  1. ^ Index Index Fungorum
  2. ^ Denumire RO 1
  3. ^ Denumire RO 2
  4. ^ a b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 614-615, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ a b Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 638-639, ISBN 978-3-440-14530-2
  6. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 686-687, ISBN 3-405-12081-0
  7. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 568-569, ISBN 3-405-12124-8
  8. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 6o8-609 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  9. ^ Gitta Langer, Udo Harriehausen, Ulrich Bressem: „Stammfußnekrosen bei Esche”, insa: AFZ-DerWald, nr. 20, 2015, p. 29-31

BibiliografieModificare

Legături externeModificare