Wikipedia

Ciuperci necomestibile

Ciuperci necomestibile din Regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România cresc sute de specii necomestibile, fiind de miros neplăcut, gust prea amar respectiv iute sau din cauza caracteristicilor cărnii improprii consumului uman. Adăugate acestei clasificări sunt de asemenea ciuperci încă nedeterminate.

Clathrus ruber (coșârcă roșie)

Când este o specie incomestibilă?

modificare
 
Phallus impudicus tânăr și comestibil
 
Phallus impudicus matur și necomestibil

În rândul ciupercilor necomestibile, sunt încadrate acele ciuperci de tip Ascomycota precum Basidiomycota, care deși sunt complet lipsite de toxine, nu se pot consuma din diferite cauze.

Mai trebuie menționat faptul, că unele ciuperci în mod obișnuit comestibile, pot să devină necomestibile sub anumite condiții biologice (stadiu de dezvoltare) sau ecologice, adică substratul pe care trăiesc. Astfel de exemplu Phallus impudicus (buretele pucios) sau Phallus hadriani[19] și Albatrellus ovinus (buretele oilor)[20] sunt ciuperci gustoase în stadiul tânăr dar necomestibile la maturitate. Mai departe există multe specii de fapt comestibile, ca de exemplu Entoloma sericellum, care însă sunt fără valoare culinară din cauza inconsistenței cărnii.

Ciuperci suspecte

modificare

Asupra unor ciuperci mari, planează bănuiala toxicității, deși încă nu s-au izolat substanțe capabile să producă în mod cert otrăvirea. Nici practica clinică nu se dovedește de mare folos în cazul acestor fungi, căci pentru una și aceiași specie, există atât persoane care manifestă la consum simptome specifice intoxicării, cât și oameni ce nu se intoxică, indiferent de cantitatea consumată. Dintre speciile suspecte de ciuperci, amintim două specii: (de exemplu Cortinarius semisanguineus sin. Dermocybe semisanguinea[21] și Russula acrifolia.[22]

Listă de bureți necomestibili (selecție)

modificare

Ordinul Agaricales (ciuperci cu lame)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Miros și gust neplăcut.[23]
 
 Carnea este fibroasă și lemnoasă.[24]
 
 Aspect urât, miros și gust plicticos.[25]
 
 Aspect urât, miros și gust plicticos.[26]
 
 Carne fibros-apoasă, miros și gust neplăcut.[27]
 
 Carne foarte fragilă, fără miros și gust specific.[28]
 
Necunoscută.
 Miros și gust dezgustător.[29]
 
 Mic, fibros și lemnos.[30] Pălărie cu o cuticulă plină de negi rezistenți care nu poate fi îndepărtată,picior destul de fibros, asemănăre mare cu soiuri toxice.[31]
Burete culinar neînsemnător.[35] Absolut necomestibil, foarte amar, bioluminescent, burete medicinal.[36] Burete culinar neînsemnător.[37]
  Mai mult sau mai puțin necomestibil.[38]   Burete culinar neînsemnător.[39]

Genul Cortinarius (ciuperci cu cortină, pâsloșei[40])

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros și gust neplăcut.[41]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros neplăcut.[42]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, fără valoare culinară, foarte fragil, miros și gust neremarcabil.[43]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, fără valoare culinară, carne parțial fibroasă și gust neremarcabil.[44]
 
Necunoscută.
 Văzut necomestibil.[45]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros și gust neplăcut.[46]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros și gust nu prea plăcut.[47]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros neplăcut.[48]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, fără miros și gust remarcabil, ușor de confundat cu specii letale.[49]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros oribil și gust grețos.[50]
 
Necunoscută.
 Ciuperca este din cauza calității minore a cărnii și a mirosului neplăcut necomestibilă.[51]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, gust amar.[52]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros neplăcut și gust destul de amar.[53]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, calitatea cărnii inferioară, miros și gust nu prea plăcut.[54]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne fibroasă, fără miros și gust remarcabil.[55]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne subțire, fără miros și gust remarcabil.[56]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros extrem de pământos și gust nu prea plăcut.[57]
 
 Extrem de iute.[58]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne fibroasă, miros de ridichie și gust neremarcabil.[59]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros neplăcut.[60]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne de calitate inferioară precum miros și gust nu prea plăcut.[61]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros și gust neplăcut.[62]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros dezgustător.[63]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros dezgustător.[64]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros dezgustător, gust amar.[65]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros neplăcut și gust destul de amar.[66]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne de calitate inferioară[67]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, carne subțire, în picior fibroasă, miros neplăcut.[68]
 
Necunoscută.
 Ciuperca este necomestibilă din cauza calității inferioare a cărnii precum al mirosului și gustului nu prea plăcut.[69]
 
Necunoscută.
 Ciuperca este din cauza mirosului și gustului neplăcut necomestibilă.[70]
 
Necunoscută.
 Ciuperca este din cauza mirosului și gustului nu prea plăcut necomestibilă.[71]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, exterior foarte mucos și gust neplăcut.[72]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, miros foarte neplăcut.[73]
 
Necunoscută.
 Ciuperca este necomestibilă din cauza calității inferioare a cărnii.[74]
 
 Miros mucegăios și pământos.[75]
 
Necunoscută.
 Necomestibil, gust extrem de amar.[76]

Genul Entoloma (pieptănuși)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Necunoscută.
 Carne fibroasă și apoasă, gust neplăcut de faină râncedă. Poate fi confundat cu specii ale genului Inocybe.[77]
Necunoscută.
 Carne subțire, miros și gust nu neapărat plăcut.[78]
Necunoscută.
 De calitate inferioară, nu este în nici un caz potrivită pentru bucătărie. Poate fi confundat ușor cu specii ale genului Inocybe.[79]
Necunoscută.
 Miros nesemnicativ, carne destul de iute. Poate fi confundat ușor cu specii ale genului Inocybe.[80]
Necunoscută.
 Miros neplăcut, carne friabilă și ceva amară. Poate fi confundat ușor cu specii ale genului Inocybe.[81] Carne inconsistentă, miros de faină râncedă.[82]
Carne fibroasă, miros insistent de faină și castraveți.[83]
Necunoscută.
 Miros plăcut făinos, dar carne inconsistentă, fără valoare culinară. Poate fi confundat ușor cu specii ale genului Inocybe.[84]
Necunoscută.
 Miros plăcut făinos, dar carne inconsistentă, miros și gust nu prea delicios, fără valoare culinară.[85]
Necunoscută.
 Miros făinos, dar gust rânced, fără valoare culinară. Poate fi confundat ușor cu specii ale genului Inocybe.[86]

Genul Mycena (bureciori)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Necunoscută.
 Burete culinar neînsemnător.[87]
Necunoscută.
 Necomestibil din cauza calității inferioare a cărnii și a mirosului nu prea plăcut.[88] Burete culinar neînsemnător.[89]
Necunoscută.
 Necomestibil, din cauza mirosului și gustului neplăcut.[90] Burete culinar neînsemnător.[91]

Genul Tricholoma (bureți cavalerești)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
 
Nu este cunoscută.
 Gust amar și rezidual, arzător.[92]
Necunoscută.
 Miros neplăcut, gust amar și iute.[93]
Necunoscută.
 Miros nu neapărat plăcut, gust amar.[94]
Nu este cunoscută.
 Gust amar.[95]
Nu este cunoscută.
 Miros dezgustător de gaz de iluminat precum gust neplăcut.[96]
Nu este cunoscută.
 Miros neplăcut precum gust amar și iute.[97]
Necunoscută.
 Gust amar.[98] Gust mucegăios, ceva amar și miros de leșie de săpun.[99]
Necunoscută.
 Gust destul de amar.[100]
Necunoscută.
 Miros și gust plăcut, dar calitatea neclară. Ușor de confundat cu specii toxice.[101]
Nu este cunoscută.
 Miros slab pământos, gust amar și iute.[102]

Ordinul Boletales (hribi și surate)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
  Hrib frumos, hrib cu picior frumos Gust foarte amar, miros neplăcut, amărui și fad.[103]   Gust amar, miros amărui dar plăcut.[104]
 
Chamonixia caespitosa
Pitarcă șchioapă
 Burete culinar neînsemnător și rar.[105]
 
Necunoscută.
 Crud toxic, bine fiert probabil comestibil, de calitate mediocră, ușor de confundat cu buretele dracului, comestibilitatea neclară.[106]   Absolut necomestibil.[107] Gust foarte amar, comestibilitate extrem de îndoielnică.[108]

Ordinul Gomphales, genul Ramaria (rămurele)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
  Carne tare, elastică și amară.[109]  
Necunocută
 Miros plăcut, dar gust mucegăit și amar.[110]   Amară.[111]
 
Necunocută
 Gust amar.[112]   Carne piperată, amară și astringentă.[113][114]  
Necunoscută.
 Carne amară și astringentă.[115]

Ordinul Pezizales (cupe, urechiușe, trufe)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
  Helvella capucina
Necunoscută.
 Conține puțină giromitrină, fără valoare culinară.[116]   Helvella ephippium Conține puțină giromitrină, fără valoare culinară.[117]   Helvella latispora
Necunoscută.
 Conține puțină giromitrină, fără valoare culinară.[118]
  Helvella leucomelaena
Necunoscută.
 Conține puțină giromitrină, fără valoare culinară.[119]
Necunoscută.
 Fără valoare culinară.[120]
Necunoscută.
 Fără valoare culinară.[121]
Consistență pieloasă până lemnoasă.[122]

Ordinul Phallales (bureți pucioși)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Miros extrem de dezgustător.[123]
 
 
 Dezvoltat necomestibil. Tânăr, în formă de ou, comestibil.[124]

Ordinul Polyporales (ciuperci cu pori, iască, văcălie)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Carne lemnoasă ca de plută, pieloasă, din maturitate în plus amară.[125] Carne lemnoasă, câlțoasă, în plus amară.[127] Carne lemnoasă, dar ciupercă medicinală.[128]
Lingurița zânei, ciuperca nemuririi
 Carne lemnoasă și amară, dar ciupercă medicinală.[129]   Carne amară, devenind repede lemnoasă.[130] Carne pieloasă, dură și scorțoasă.[131]
  Carne cu puf, apoi pieloasă, elasică, ca de plută.[132]   Carne pieloasă, elasică devenind repede lemnoasă.[133]   Carne pieloasă, elasică devenind repede lemnoasă.[134]

Ordinul Russulales

modificare

Genul Albatrellus

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Carne ca pluta, gust amar, poate fi confundat ușor cu deliciosul Albatrellus ovinus.[135]

Genul Lactarius (lăptari, lăptuci)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Gust foarte iute.[136]
Necunoscută.
 Miros plăcut, dar gust amar și foarte iute.[137]
Necunoscută.
 Miros ciudat, gust amar și iute.[138]
Gust amar și foarte iute.[139] Mai întâi amar, apoi foarte iute.[140]
Necunoscută.
 Miros plăcut, gust amar și iute.[141]
Gust foarte iute, amar și zgârcind.[142]
Necunoscută.
 Gust amar și foarte iute.[143]
Necunoscută.
 Miros aromatic, fructuos, dar gust imediat extrem de iute.[144]
Gust iute și amar.[145]
Necunoscută.
 Miros plăcut, dar gust foarte iute.[146]
Necunoscută.
 Gust amar și iute.[147]
Necunoscută.
 Miros ciudat, gust amar și iute.[148] Gust zgâriind în gât și destul de amar.[149][150] Gust foarte iute, amar și acru.[151]
Necunoscută.
 Miros fructuos, gust iute și amar.[152] Gust foarte iute.[153]
Necunoscută.
 Miros foarte apart și gust rezidual neplăcut.[154]
Necunoscută.
 Miros foarte apart și gust neplăcut, adesea și iute.[155]
Necunoscută.
 Miros slab fructuos, gust amar, astringent, și iute.[156] Gust foarte iute, amar și zgârcind.[157]
Gust foarte iute.[158] Gust foarte iute, în plus amar.[159]

Genul Lactifluus (lăptari, lăptuci)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Gust foarte iute, amar și zgârcind, ușor de confundat cu Lactarius piperatus.[160]

Genul Russula (vinețele)

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Miros pestilențial, gust amar, rânced-uleios și iute.[161]   Miros plăcut, dar gust foarte iute.[162]   Miros plăcut, dar gust amar și foarte iute.[163]
  Miros neplăcut și gust cam iute.[164]   Foarte iute.[165] Carne gomoasă până pieloasă.[166]

Specii altor genuri

modificare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
 
Necunoscută.
 Carne elasitică, gelatinoasă, de consistență tare.[167]
 
Necunoscută.
 Carne elasitică, gelatinoasă, de consistență tare.[168]
 
 Carne gelatinoasă de consistență dură.[169]
  Carne câlțoasă, dezvoltă foarte repede pulberea.[170]
 
Necunoscută.
 Miros și gust neplăcut, conține puțină psilocibină, ușor de confundat cu specii letale ale genului ca de ex. Inocybe erubescens.[171]
 
Necunoscută.
 Miros și gust plăcut, ușor de confundat cu specii toxice, chiar letale.[172]
 
Necunoscută.
 Fără interes culinar din cauza componenței minore a cărnii.[173]
 
Necunoscută.
 Carne subțire, miros neplăcut.[174]   Tare, elastic și destul de amar.[175]
  Fibros și destul de amar.[176]   Tare, grosolan fibros, pielos, miros de varză stricată.[177]   Lemnos și fibros.[178]
  Lemnos și fibros.[179]

Rezumat

modificare

În Europa sunt cunoscute mai mult de 6000 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care peste 800 sunt necomestibile, incluzând bureți de fapt bine descriși, dar de valoare încă necunoscută.[180] Multe din ele se pot găsi și în România.

Trebuie subliniat faptul că simțul mirosului și al gustului este dezvoltat la fiecare om altfel. De asemenea, fiecare individ dezvoltă în cursul vieții preferințe diferite în acest domeniu. Astfel – cu excepția speciilor fără echivoc scârboase – clasificarea unei ciuperci ca necomestibilă rămâne parțial în mâinile opinii proprie.[181]

Toate ciupercile necomestibile sunt marcate sub imagini cu !.

Vezi și

modificare

Note

modificare
  1. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 161, ISBN 3-85502-0450
  2. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 394-395, ISBN 88-85013-25-2
  3. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 330-331 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  4. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 208-209, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 304-305, ISBN 3-405-12124-8
  6. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 366-367, ISBN 3-405-12124-8
  7. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 422-423, ISBN 88-85013-25-2
  8. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 110-111, ISBN 3-405-12124-8
  9. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 152-153, ISBN 3-405-12116-7
  10. ^ I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 372-373, ISBN 88-85013-37-6
  11. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 282-283, ISBN 3-405-12116-7
  12. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 556-557, ISBN 3-405-12116-7
  13. ^ I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 540-541, ISBN 88-85013-37-6
  14. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 280-281, ISBN 88-85013-25-2
  15. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 460-461, ISBN 88-85013-25-2
  16. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 197, ISBN 978-3-8427-0483-1
  17. ^ I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 458-459, ISBN 88-85013-37-6
  18. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 170-171, ISBN 978-3-440-13447-4
  19. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 572-573, ISBN 3-405-12116-7
  20. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 314-315, ISBN 978-3-440-13447-4
  21. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 224-225, ISBN 978-3-440-13447-4
  22. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 390-391, ISBN 3-405-12116-7
  23. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 114-115, ISBN 3-405-11774-7
  24. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 580-581, ISBN 88-85013-25-2
  25. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 46-47, ISBN 88-85013-46-5
  26. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 54-55, ISBN 88-85013-37-6
  27. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 58-59, ISBN 3-405-12081-0
  28. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 54-55, ISBN 3-405-12124-8
  29. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 150-151 - 1, ISBN 3-405-12116-7
  30. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 305
  31. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 46-47 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  32. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 276-277 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  33. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 100-101, ISBN 88-85013-25-2
  34. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 194-195, ISBN 978-3-440-14530-2
  35. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 264-265, ISBN 978-3-440-13447-4
  36. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 468-469 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  37. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 62-63 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  38. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 210, 212 ISBN 978-1-4454-8404-4
  39. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 36-37, ISBN 3-405-12081-0
  40. ^ Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 508, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO
  41. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 182-183, ISBN 3-405-12081-0
  42. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 188-189 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  43. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 118-119 - 2, ISBN 88-85013-25-2
  44. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 224-225, ISBN 88-85013-25-2
  45. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 246-247, ISBN 88-85013-46-5
  46. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 216-217, ISBN 88-85013-25-2
  47. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 176-177, ISBN 88-85013-25-2
  48. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 226-227-2, ISBN 88-85013-25-2
  49. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 152-153, ISBN 88-85013-37-6
  50. ^ Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 164-165, ISBN 3-405-12124-8
  51. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 208-209, ISBN 88-85013-37-6
  52. ^ Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 160-161, ISBN 3-405-12124-8
  53. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 160-161, ISBN 88-85013-25-2
  54. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 202-203 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  55. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 266-267, ISBN 88-85013-46-5
  56. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 242-243, ISBN 88-85013-25-2
  57. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 204-205, ISBN 3-405-12081-0
  58. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 166-167, ISBN 3-405-12081-0
  59. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 222-223 - 2, ISBN 3-405-11774-7
  60. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 146-147, ISBN 3-405-12124-8
  61. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 204-205, ISBN 88-85013-25-2
  62. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 220-221, ISBN 88-85013-46-5
  63. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 370-371, ISBN 978-3-440-14530-2
  64. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 198-199 - 1, ISBN 3-405-12124-8
  65. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 220-221, ISBN 88-85013-25-2
  66. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 152-153, ISBN 3-405-12124-8
  67. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 214-217, ISBN 88-85013-46-5
  68. ^ Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 172-173 - 2, ISBN 3-405-12124-8
  69. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 176-177, ISBN 3-405-12124-8
  70. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 230-231, ISBN 88-85013-25-2
  71. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 176-177, ISBN 3-405-12124-8
  72. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 208-209, ISBN 3-405-12116-7
  73. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 215-216, ISBN 88-85013-37-6
  74. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 210-211 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  75. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 430, ISBN 3-85502-0450
  76. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 136-137 - 2, ISBN 88-85013-25-2
  77. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 256-257 - 2, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  78. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 240-241, ISBN 978-3-8354-1839-4
  79. ^ Marcel Locquin: „Mycologie générale et structurale”, Editura Masson, Paris-New York-Barcelona 1984, p. 341, ISBN 2-225-75735-6
  80. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 266-267 - 2, ISBN 88-85013-25-2
  81. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 298-299, ISBN 88-85013-46-5
  82. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 212-213, ISBN 3-405-12124-8
  83. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 192-193, ISBN 978-3-440-13447-4
  84. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 258-259 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  85. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 228-229, ISBN 3-405-12124-8
  86. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 272-273 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  87. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 296-297 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  88. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 280-281 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  89. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 244-245, ISBN 3-405-12124-8
  90. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 278-279, ISBN 3-405-12081-0
  91. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 282-283 - 1, ISBN 3-405-12116-7
  92. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 328-329, ISBN 3-405-12081-0
  93. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 258-259, ISBN 3-405-12124-8
  94. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 348-349, ISBN 3-405-12081-0
  95. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 260-261, ISBN 3-405-12124-8
  96. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 330-331 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  97. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 348-349, ISBN 88-85013-37-6
  98. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 332-333, ISBN 3-405-12081-0
  99. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 131, 133, ISBN 3-426-00312-0
  100. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 288-289 - 1, ISBN 3-405-12116-7
  101. ^ Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 237, ISBN 3-8289-1619-8
  102. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 302-303 - 1, ISBN 88-85013-37-6
  103. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 93-94, ISBN 3-426-00312-0
  104. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 78-79, ISBN 978-3-440-14530-2
  105. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 590-591, ISBN 88-85013-25-2
  106. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 428-429, ISBN 3-405-12124-8
  107. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 558-559, ISBN 3-405-12081-0
  108. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1977, p. 192-193, ISBN 3-405-11568-2
  109. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 620-621, ISBN 3-405-12081-0
  110. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 550-551, ISBN 88-85013-37-6
  111. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 556-557, ISBN 88-85013-25-2
  112. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 548-549, ISBN 88-85013-37-6
  113. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 618-619, ISBN 3-405-12081-0
  114. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 454-455, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  115. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0
  116. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. + tab. 1177
  117. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 532-533, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  118. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 536-537, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  119. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 590-591 - 2, ISBN 88-85013-25-2
  120. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 618-619 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  121. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 548-549, ISBN 3-405-12124-8
  122. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 566-567, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  123. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 300-301, ISBN 978-3-440-13447-4
  124. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 223, 225-228, ISBN 3-426-00312-0
  125. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 320-321, ISBN 978-3-440-13447-4
  126. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 139
  127. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 320-321, ISBN 978-3-440-13447-4
  128. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 538-539, ISBN 978-3-440-14530-2
  129. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 550-551, ISBN 3-405-12081-0
  130. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 558-559, ISBN 3-405-12116-7
  131. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 556-557 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  132. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 554-555 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  133. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 508-509, ISBN 3-405-12124-8
  134. ^ Marcel Pârvu: „Ghid practic de micologie”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca 2007, p. 256
  135. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 496-497, ISBN 978-3-8354-1839-4
  136. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 362-363, ISBN 88-85013-37-6
  137. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 396-397, ISBN 3-405-12081-0
  138. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 376-377 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  139. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 364-365/1, ISBN 3-405-12116-7
  140. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 376-377, ISBN 3-405-12081-0
  141. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 370-371, ISBN 88-85013-37-6
  142. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 398-399, ISBN 3-405-12081-0
  143. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 384-385, ISBN 88-85013-25-2
  144. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 376-377 - 2, ISBN 88-85013-25-2
  145. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 354-355, ISBN 3-405-12116-7
  146. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 372-373, ISBN 88-85013-25-2, ISBN 3-405-12081-0
  147. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 310-311, ISBN 3-405-12124-8
  148. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 312-313 - 1, ISBN 3-405-12124-8
  149. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 390-391, ISBN 3-405-12081-0
  150. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 438-439, ISBN 978-3-440-14530-2
  151. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 84-85, ISBN 978-3-440-13447-4
  152. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 388-389, ISBN 3-405-12081-0
  153. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 448-449, ISBN 978-3-440-14530-2
  154. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 388-389, ISBN 88-85013-25-2
  155. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 378-379, ISBN 88-85013-25-2
  156. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 370-371 - 1, ISBN 3-405-12116-7
  157. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 398-399, ISBN 3-405-12081-0
  158. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 306-307, ISBN 3-405-12124-8
  159. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 368-369, ISBN 88-85013-37-6
  160. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 372-373, ISBN 3-405-12116-7
  161. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 196-197, ISBN 3-405-11568-2
  162. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 364-365, ISBN 3-405-12124-8
  163. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 400-401 - 1, ISBN 3-405-12116-7
  164. ^ Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 386-387, ISBN 88-85013-37-6
  165. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 72-73, ISBN 978-3-440-13447-4
  166. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 328-329, ISBN 3-405-12116-7
  167. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 460-461 - 1, ISBN 3-405-12124-8
  168. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 592-593, ISBN 978-3-440-14530-2
  169. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 324-325, ISBN 978-3-440-13447-4
  170. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 528-529, ISBN 3-405-12124-8
  171. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 250-251, ISBN 88-85013-25-2
  172. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 44-45 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  173. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 234-235 - 2, ISBN 3-405-12124-8
  174. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 398-399, ISBN 3-405-12124-8, p. 438-439, ISBN 88-85013-25-2
  175. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 228
  176. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 256-257, ISBN 88-85013-37-6
  177. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 750-751 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  178. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 686-687, ISBN 3-405-12081-0
  179. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 638-639, ISBN 978-3-440-14530-2
  180. ^ „Despre ciuperci”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  181. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 45-50, 57-60, ISBN 3-426-00312-0

Bibliografie

modificare
  • Bruno Cetto: volumele 1-7
  • (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012,ISBN 978-3-440-13447-4
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986
  • Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Ed.): „Wörterbuch der Mykologie”, Editura Spektrum, Heidelberg 2001, ISBN 3-8274-0920-9
  • Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, ISBN 3-8068-0215-7
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
  • Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
  • Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, ISBN 3-8001-3656-2
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciuperci_necomestibile&oldid=16331023