Ganoderma applanatum

specie de ciupercă


Ganoderma applanatum (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887),[1] numit în popor băcălie de fag sau babiță,[2] este o ciupercă necomestibilă saprofită, mai rar parazitară din încrengătura Basidiomycota în familia Ganodermataceae și de genul Ganoderma.[3] Ea se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe trunchiuri aflați în putrefacție respectiv copaci vii prin păduri de foioase, parcuri și grădini mai ales pe fagi, dar de asemenea și pe arțari, castani sălbatici sau paltini de munte (extrem de rar și pe rășinoase). Specia este ca parazit o dăunătoare de lemn, producând o distrugere frapantă și pricinuind pagube. Buretele se poate găsi foarte des și peste tot anul.[4][5]

Ganoderma applanatum
Ganoderma applanatum 2011 G2.jpg
Băcălie de fag, babiță
Clasificare științifică
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Polyporales
Familie: Ganodermataceae
Gen: Ganoderma
Specie: G. applanatum
Nume binomial
Ganoderma applanatum
(Pers.) Pat. (1887)
Sinonime
  • Boletus applanatus Pers. (1801)
  • Polyporus applanatus (Pers.) Wallr. (1833)
  • Polyporus vegetus (Pers.) Fr. (1838)
  • Fomes applanatus (Pers.) Fr. (1849)
  • Polyporus incrassatus (Berk.) (1878)
  • Ganoderma incrassatum (Berk.) Bres. (1915)
  • Placodes vegetus (Fr.) Quél. (1886)
  • Elfvingia applanata (Pers.) P.Karst. (1889)

DescriereModificare

 
Bres.: G. applanatum
  • Corpul fructifer: are o dimensiune de 10-60 cm, este de înălțime inferioară (în stadiu vremelnic bombat), în formă de evantai sau consolă, brăzdat sau neregulat, rar regulat precum ușor zonat, acoperit de un strat uniform, fragil, de culoare brună ca de scorțișoară, mort adesea gri-albăsttrui. Trama fibroasă este brun-roșcată străbătută de dungi albe. Marginea mată este albicioasă atât timp cât ciuperca crește (peste mai mulți ani).
  • Tuburile și porii: sporiferele sunt brun-ruginii, scurte (0,5-2 cm), la bătrânețe laminate și de asemenea cu dungi albe. Porii pe partea inferioară sunt foarte mici (4-6 per mm), rotunzi, de culoare albă până crem, câteodată ușor rozalii.
  • Piciorul: Tija lipsește la această specie.
  • Carnea: este deosebit de scorțoasă, la început ca de plută și câlțoasă ca apoi să devină lemnoasă. Ciuperca are în tinerețe un miros de ciuperci și ușor amărui, devenind la maturitate inodoră. Gustul este moderat dulce.[4][5] Deseori se pot observa gale pe fața inferioară a băcăliei de fag, cauzate înțepăturii muștei de ciuperci Aganthomyia wankowiczi (pentru a depune ouăle ei). Ele apar doar pe acest burete și sunt, prin urmare, o caracteristică suplimentară bună pentru identificarea speciei.
  • Caracteristici microscopice: are spori ovoidali, netezi, tociți și brun-roșcați, având o mărime de 6,5-9 x 5-7 microni. [6]

ConfuziiModificare

Ganoderma applanatum poate fi confundată cu specii tot necomestibile, unele din ele însă fiind confirmate ciuperci medicinale ca de exemplu Fomes fomentarius,[7] și Piptoporus betulinus[8] sau cu Ganoderma australe sin. Ganoderma adspersum,[9] Ganoderma carnosum,[10] Ganoderma lucidum,[11] Ganoderma pfeifferi,[12] Ganoderma resinaceum,[13] Laricifomes officinalis sin. Fomes officinalis,[14] Trametes versicolor[15] sau chiar cu comestibila Fistulina hepatica.[16]

Specii asemănătoareModificare

ValorificareModificare

Din cauza tramei lemnoase, Ganoderma applanatum nu este comestibilă.

În medicina tradițională chineză brățara artistului este folosită ca ciupercă medicinală. Ingredientele active sunt în primul rând triterpenoidele și acizii ganoderici conținute. Buretele se prescrie pulverizat sau în formă de extract. Se presupune că eficacitatea se realizează doar după o perioadă lungă de ingerare. Gama de aplicații este foarte largă, de la protecția împotriva răcelilor până la efecte anticarcinogene. În Uniunea Europeană, tratamentul nu este recunoscut, pentru că efectul nu se poate dovedi științific.[17]

Datorită colorării permanente al stratul porilor prin atingere sau violare (la exemplare mai tinere), artiștii au descoperit de mult funcția posibilă de pânză de desen, între alții Corey Corcoran care gravează cu multă răbdare peisaje, situații si diverse scenarii pe suprafața moale a materialului natural cu un rezultat adevărat spectaculos.[18] Nu fără motiv babița este denumită în engleză artist's bracket (brățara artistului) sau artist's conk (scoica artistului).[19]

NoteModificare

  1. ^ Index Fugorum
  2. ^ Dex.RO online
  3. ^ Mycobank
  4. ^ a b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 556-557, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ a b Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 538-539, ISBN 978-3-440-14530-2
  6. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 494-495, ISBN 88-85013-37-6
  7. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 532-533, ISBN 3-405-12081-0
  8. ^ Marcel Pârvu: „Ghid practic de micologie”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca 2007, p. 342-343
  9. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 496-497, ISBN 88-85013-37-6
  10. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 492-493, ISBN 88-85013-37-6
  11. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 530-531, ISBN 3-405-12081-0
  12. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 498-499, ISBN 88-85013-37-6
  13. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 502-503, ISBN 3-405-12124-8
  14. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 560-561, ISBN 3-405-12116-7
  15. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 135
  16. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 566-567, ISBN 3-405-12116-7
  17. ^ 123 Pilze
  18. ^ Vixtopia RO
  19. ^ Alissa Overson: „Ganoderma applanatum: The Artist's Conk”, în: The Fungal Kingdom, Evergreen State College 9 martie 2014

BibiliografieModificare

Legături externeModificare