Elias Magnus Fries
Elias Magnus Fries (n. 15 august 1794, Femsjö, Jönköpings län - d. 8 februarie 1878, Uppsala) a fost un botanist suedez și specialist în micologie. El este privit, împreună cu savantul bur Christian Hendrik Persoon, fondator al taxonomiei moderne, adică a micologiei sistematice, în cadrul Regnului Fungi. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Fr..
Biografie
modificareElias Magnus Fries s-a născut în regiunea Småland din sudul Suediei, o zonă deosebit de bogată de ciuperci. Această ocazie, la care trebuie să fie adăugată și educația botanică care a primit-o de la tatăl său Thore Fries (1762–1839), pastor la biserica din Femsjö, care l-a încurajat mereu în ceea ce avea să devină: un interesat pe tot parcursul vieții în ciuperci și studiul acestora, o materie care astăzi se cunoaște sub denumirea „Știința micologică”.
Băiatul a urmărit mai întâi, din 1803, școala din Växjö apoi, din 1808, liceul tot acolo. Deja în 1810 a scris o primă mică lucrare despre flora din împrejurarea de Femsjö. La vârsta de 17 ani, el a cunoscut deja mai mult de 300 de specii. Se presupune că el a fi învățat limba latină înainte de cea suedeză. Astfel n-ar fi avut probleme să citească lucrări științifice de botanică de atunci, aproape toate scrise în latină.[18]
În anul 1811 Fries a început studiul la Universitatea din Lund. În anul 1814 a obținut titlul de doctor în filosofie și botanică, fiind imediat preluat ca docent. Disertația s-a a scris-o despre Flora Suediae, o tematică care a dezvoltat-o mai departe în opera sa de mai multe volume Novitiæ floræ svecicæ, (până 1824). În anul terminării acestei lucrări a fost avansat la gradul de profesor asociat de botanică.[19]
Între timp (1821) a fost admis ca membru al Kungliga Vetenskapsakademien (Academia Regală de Științe a Suediei), ceva mai târziu (1847) și unul al Svenska Akademien (Academia Regală Suedeză). Din 1828 Fries a fost numit Botanices Demonstrator, ceea ce a însemnat, că i-au fost încredințate sarcini de cercetare și excursii botanice și, de asemenea, a figurat în funcția de șef a "Grădini Botanice" din Lund.[20] În același an s-a căsătorit Christina Wieslander.[18]
În timp ce a fost la Lund, Fries a produs inovatoarea sa Systema micologica în trei volume (1821-1832), un sistem de micologie în care a clasificat ciuperci prin caracteristicile lor fizice și formele corpurilor de fructe (în special culoarea sporilor și structura suprafețelor purtătoare de spori (branhii, pori, dinți, falduri, suprafață netedă, etc, numite Hymenophore). Această lucrare seminală este fundamentul celei mai mari părți a taxonomiei micologice moderne pentru toate speciile cu excepția de trei grupuri de ciuperci pentru care Christiaan Hendrik Persoon este autoritatea fondatoare necontestată.[21]
Fries a dezvoltat de asemenea un sistem de clasificare a lichenilor bazând pe caracterele ale corpului lor de fructe (organele care produc spori de reproducere). A prezentat acest sistem în lucrarea sa Lichenographia europaea reformata din 1831, care a fost acceptată pe larg, până ce folosirea microscopului a revoluționat cunoștințele în acest domeniu. Fries a fost prima persoană care a deosebit între lichenii cu elemente exterioare pe corpul fructifer și cele fără. Pentru această realizare îi s-a conferit Marea medalie de aur a lui Linnaeus.[22]
În anul 1834, Fries Magnus a părăsit Universitatea din Lund, devenind profesor universitar de economie practică la Universitatea Uppsala, deci scaunul de profesură în botanică a fost ocupat de profesorul Wahlberg. Cel puțin a avut ocazia de a prelua în același timp conducerea grădinii botanice precum a muzeului local din oraș. El a fost, de asemenea, membru al parlamentului, reprezentând Universitatea Uppsala pe ziua națională 1844-1845 și 1847-1848 precum și membru al Comitetului Constituțional. Poziția sa de la Uppsala a fost lărgită prin funcția de profesor de botanică în 1851. Cu câțiva ani înainte, marele Carl von Linné a întreținut acest scaun de profesură la fel ca fiul său Thore Magnus (1832-1913) care a fost și rector al universității. Savantul a emeritat în anul 1859.[23]
Importanța savantului pentru micologie
modificareElias Magnus Fries a fost, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondatorul taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, astfel mulți micologi au denumit un număr mai mare de taxoni (genuri, specii și varietăți) în onoarea lui: "friesii" sau "friesiana".
În marea sa monografie (1836-1838) precum în special în ultima sa lucrare majoră Hymenomycetes Europaei (1874) marele om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul (Ciuperca de câmp), Zbârciogul sau Zbârciogul gras.[18][24]
Aceste lucrări i-a inspirat pe micologii Lucien Quélet și Petter Adolf Karsten (1834-1917) de a practica o micologie modernă. Ei, folosind deja microscopul care pe timpul lui Fries a fost necunoscut, au reclasificat și redenumit mai multe genuri și specii cazat posibilității de adăugare a elementelor microscopice, dar păstrând majoritatea) .[18][22]
Pentru activitatea sa extraordinară, el a fost distins adesea oară. Pe lângă onorurile menționate mai sus, el a fost decorat cu Marea Cruce de Comandor a Ordinului regal suedez Steaua Polară și numit doctor honoris causae prin universitatea din Lund (1868).[18] El a și fost membru al Societății Regale de Științe Uppsala (1831), American Academy of Arts and Sciences (1849), Academiei de Științe din Berlin (1854), al Royal Society (1874) precum membru corespondent al Universității de Stat din Sankt Petersburg (1850).[22]
În pentru acel timp impunătoarea vârsta de 83 de ani, marele Fries a murit în casa sa din Uppsala din cauza unei pneoumonii.
Ciuperci descrise de Fries (selecție)
modificareÎn rubrica adăugată sunt enumerați numai acei taxoni care au valabilitate până astăzi (ce înseamnă, că n-au fost puse în rândul sinonimelor):[24]
Familii și genuri
modificare
|
|
|
|
|
Specii
modificareGalerie de imagini
modificare-
În grădina botanică din Lund -
Universitatea din Uppsala -
Fries: Crocus vernus -
Fries: Agaricus magnificus
Opere (selecție)
modificare
- Novitiæ floræ svecicae, Lund și Uppsala 1814-1824
- Observationes mycologicae, 2 volume, Editura Gerhard Bonnier, Havniae 1815 și 1818 vol. 1, vol. 2
- Systema mycologicum, 3 volume, Editura Ernest Mauritius, Greifswald, 1821–1829 – Fries a sancționat cu această lucrare nomenclatura binară a lui Carl von Linné și pentru ciuperci. Volumul 1, Volumul 2, Volumul 3
- Systema Orbis Vegetabilis, 2 volume, Editura Typographia Academica, Lundae 1825 și 1828, [https://books.google.de/books?
- Systema mycologicum, volumul 3: suplement/index, Editura Ernest Mauritius, Greifswald, 1832
id=zeEVAAAAYAAJ&pg=PA9&dq=Systema+Orbis+Vegetabilis&hl=de&sa=X&ved=0ahUKEwjzorTV4ezeAhVEXCwKHXkABP0Q6AEIKDAA#v=onepage&q=Systema%20Orbis%20Vegetabilis&f=false Volumul 1]
- Elenchus fungorum, 2 volume, Editura Ernst Mauritius, Greifswald 1828 [1]
- Lichenographia europaea reformata (1831)
- Flora danica (1831-1834)
- Corpus Florarum Provincialium Sueciae: Floram Scanicam, 3 volume, Editura Palmblad, Sebell & C. Uppsala, 1835-1837 Volumul 1
- Boleti, Fungorum generis, illustratio, Editura Regiae Academiae Typographia, Uppsala 1835, (împreună cu Christopher Theodor Hök)
- Picilegium plantarum neglectarum: Decadem primam: Agaricos hyperhodios sistentem, Editura Regiae Academiae Typograph, Uppsala 1836 (împreună cu Fransiscus Theodorus Noréus)
- Anteckningar öfver de i Sverige växande ätliga Svampar, Editura Palmblad, Sebell & C., (Uppsala 1836)
- Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838) [2]
- Summa vegetabilium Scandinaviae... 3 volume, Editura A. Bonnier, Stockholm 1846-1849 vol. 1
- Botaniska utflygter, 3 volume (1853-64) (Excursii botanice)[3]
- Novae symbolae mycologicae Editura C. A. Leffler Reg. Acad. Typographus, Uppsala 1855
- Monographia Hymenomycetum Sueciae, 2 volume, Editura C. A. Leffler, Uppsala 1857 și 1863 [4]
- Sveriges ätlige och giftiga Svampar (Ciuperci comestibile și necomestibile ale Suediei) (1861–1868)
- Icones selectae hymenomycetum nondum delineatorum, vol. I, Editura P.A. Norstedt : Typographia Centralis & Ed. Berling, Holmiae (Uppsala) 1867, 200 plăci colorate
- Hymenomycetes Europaei, sive Epicriseos systematis mycologici (Bureți cu pălărie Hymenomycetidae ai Europei), Editura Berling, Uppsala 1874 [5]
- Icones selectae hymenomycetum nondum delineatorum, vol. II, Editura P.A. Norstedt : Typographia Centralis & Ed. Berling, Holmiae (Uppsala) 1884, 151 plăci colorate (postum)
Note
modificare- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c Gunnar Eriksson[*], Elias M Fries (în suedeză), p. 522 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "d6f6c3965fea5191fdf10afae9eece1a" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ^ Elias M Fries, Svenskt biografiskt lexikon
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 130
- ^ a b Elias-Magnus Fries, Base biographique
- ^ a b Elias Magnus Fries, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ Gunnar Eriksson[*], Elias M Fries (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon, p. 522, accesat în
- ^ a b Elias Fries, Autoritatea BnF
- ^ a b Elias Magnus Fries, Store norske leksikon
- ^ Femsjö kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/LLA/13082/C I/2 (1755-1811), bildid: C0021370_00113, sida 208 (în suedeză), födelse- och dopbok[*], accesat în
- ^ a b Uppsala domkyrkoförsamlings kyrkoarkiv, Död- och begravningsböcker, SE/ULA/11632/F/7 (1874-1879), bildid: 80002756_00145 (în suedeză), church death record[*], accesat în
- ^ Elias Fries 1794–1878. Botaniker, mykolog (în suedeză), Biserica suedeză, accesat în
- ^ Fries, Elias Magnus (în suedeză), Svenskagravar.se[*], accesat în
- ^ Femsjö kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/LLA/13082/C I/2 (1755-1811), bildid: C0021370_00113, sida 208 (în suedeză), accesat în
- ^ August T Almén (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d e „Fries Biografie 3” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Scurtă biografie
- ^ Fries, biografie 1
- ^ First Nature
- ^ a b c Th. Westrin: „Nordisk familjebok”, vol. 8 (Feiss – Fruktmögel), Editura Nordisk familjebok aktiebolag (companie cu răspundere limitată), Stockholm 1908, p. 1393-1397
- ^ Fries, biografie 2
- ^ a b Genuri și specii
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Elias Magnus Fries la Wikimedia Commons
