Deschide meniul principal

BiografieModificare

Fiul pictorului de animale, peisaje și scene vânătorești Albert Singer (1869-1922) a urmat mai întâi liceul din Pasing (astăzi München) și apoi cel din Amberg. Din anul 1922, încă elev de 16 ani, a început să publice primele 5 lucrări micologice, între ele o monografie despre genul Russula. După bacalaureat a studiat chimia la Universitatea din München (1925-1927, diplomă), apoi botanica la Universitatea din Viena sub cunoscutul profesor Richard Wettstein, Ritter von Westersheim (1863-1931), unde a promovat ca ultimul student al aceluia, cu o teză care a cuprins o a doua monografie asupra genului de ciuperci sus numit (1931). În acest timp (1928) a avut posibilitatea să participe la două excursii în Caucaz aranjate de „Academia de Științe din Viena”. Rezultatele le-a documentat în două publicații mai mari. Mai departe, Singer a fost participant la prima ascensiune a muntelui Giultschi (4475 m) in alpi (1929).[1][2] După studiul s-a mutat din nou la München.[3]

După preluarea puterii de stat prin naziști, el a fost nevoit să părăsească țara din motive politice, refugiindu-se mai întâi la Viena, unde s-a căsătorit cu sculptorița Martha Kupfer (n. 15 decembrie 1910, Viena – d. 8 ianuarie 2003, Encinitas, California), pe care o cunoscuse deja din tipul vieții sale studențești. După ce Austria i-a oferit refugiu numai pe termen foarte scurt, Singer a plecat împreună cu nevasta la Barcelona, unde a lucrat ca profesor de asistență la „Universitatea autonomă” de acolo. După ce statul german a cerut extrădarea lui în 1934, Singer a fost arestat, dar nu predat nemților, mult mai mult i-a fost făcut posibilă plecarea în Franța, la Paris. Acolo a căpătat un stipendiu al Muséum national d’histoire naturelle. Dar nici stipendiul nu a putut împiedica intenția sa de a lucra în URSS. Astfel a părăsit Franța la sfârșitul anului 1935.[4]

La începutul anului 1936, Singer preluat o funcție științifică la grădina botanică al Academiei Rusă de Științe, devenind repede unul din cei mai importanți colaboratori. În același an s-a născut singurul său copil, Amparo Heidi. Colaborarea strânsă cu B. A. Bondarzev a condus la un pas important înainte în sistematica familiei de bureți Polyporaceae. Mai departe a scris o a doua teză (în limba rusă) referitoare la taxonomia ordinului Agaricales, ea fiind baza operei sale monumentale din 1948/1962. În timpul ocupației lui a făcut mai multe excursii micologice prin Siberia, Munții Altai și Karelia. După invazia armatei germane, dar mai înainte de Asediul Leningradului, a părăsit Uniunea Sovietică, emigrând peste Vladivostok și Hawai în California.[2][5]

Din 1941, a urmat perioada de profesură și de studii în America. El a petrecut șapte ani la Farlow Herbarium al Universității Harvard, mai întâi ca colaborator științific, apoi ca director adjunct și după moartea lui David Linder ca director. În acest timp, i-a fost acordat o bursă Guggenheim în Florida și a predat botanica la „Universitatea din Virginia”. În 1948 a părăsit Harvard pentru a prelua un post de profesor la „Universitatea Națională” din Tucuman, Argentina. În 1961 a devenit profesor la Universitatea din Buenos Aires. Au urmat vizite de studiu în Chile și Brazilia. În timpul petrecut în America de Sud Singer a adunat colecții extinse de ciuperci împreună cu soția și fiica lui. În 1968 a fost chemat de Field Museum of Natural History al „Universității Illinois” din Chicago, unde a lucrat, întrerupt de două vizite de cercetare la Lausanne (1970-1971) și Manaus (1976-1978) precum un angajament la Viena (vezi mai jos) până la pensionare.[6]

În 1979 savantul preluat pentru mai multe luni funcția unui profesor invitat la „Institutul de Botanică” al Universității din Viena. Acest sejur a inițiat înființarea ierbarului societății și a dat membrilor ei un nou stimul puternic pentru a se dedica pe lângă activității de învățământ popular de asemenea intensiv micologiei științifice.[7]

Singer a fost un om de știință foarte productiv. În cariera sa lungă, a descris mai mult de 2460 de specii și subspecii din 222 de genuri și a publicat peste 440 de lucrări științifice în 9 limbi diferite, privind nomenclatura micologică sistematică, etnomicologia precum ecologia ciupercilor.[8] Dar cea mai prestigioasă lucrare a rămas The Agaricales in Modern Taxonomy (1948/prim editată 1951, ediție completă cu 915 de pagini și 73 de plăci, 1962), care a devenit cartea științifică de bază pentru ciupercile din familia Agaricales.

Denumiri taxonomice în onoarea lui SingerModificare

Mulți taxoni au fost denumiți în onoarea lui Singer:[9]

GenuriModificare

  • Singera Bat. & J.L. Bezerra 1960, în prezent Vermiculariopsiella, Helminthosphaeriaceae
  • Singerella Harmaja 1974, în prezent Clitocybe, Tricholomataceae
  • Singeriella Petr. 1959, în prezent Blasdalea, Vizellaceae
  • Singerina Sathe & S.D. Deshp. 1981, Agaricaceae
  • Singerocybe Harmaja 1988, în prezent Clitocybe, Tricholomataceae
  • Singeromyces M.M. Moser 1966, Boletaceae

SpeciiModificare

  • Agaricus singeri Heinem. 1962, Agaricaceae
  • Amanita singeri Bas. 1969, Amanitaceae
  • Ascobolus singeri Brumm. 1967, Ascobolaceae
  • Boletellus singeri Gonz.-Velázq. 1992, Boletaceae
  • Bovista singeri V.L. Suárez & J.E. Wright 1994, Agaricaceae
  • Catathelasma singeri Mitchel & A.H. Sm. 1978, Tricholomataceae
  • Conocybe singeriana Hauskn. 1996, Bolbitiaceae
  • Cordyceps singeri Mains 1954, Cordycipitaceae
  • Cortinarius singeri M.M. Moser 1975, Cortinariaceae
  • Cortinarius singerianus Peintner 2003, Cortinariaceae
  • Crepidotus singerianus Courtec. 1985, în prezent Crepidotus paxilloides, Inocybaceae
  • Dasyscyphus singerianus Dennis 1959, în prezent Lachnum singerianum, Lachnaceae
  • Disciseda singeri Z. Moravec 1954, Agaricaceae
  • Favolaschia singeriana Dennis 1952, Mycenaceae
  • Helotium singeri Dennis 1959, Helotiaceae
  • Hohenbuehelia singeri Albertó & Fazio 1998, Pleurotaceae
  • Hohenbuehelia singeriana Contu & Padovan 2009, Pleurotaceae
  • Hydnellum singeri Maas Geest. 1969, Bankeraceae
  • Hydnocystis singeri Gilkey 1962, Pyronemataceae
  • Hygrophorus singeri A.H. Sm. & Hesler 1954, Hygrophoraceae
  • Laccaria singeri Ballero & Contu 1989, în prezent Laccaria bisporigera, Hydnangiaceae
  • Laccaria singeri Locq. & Sarwal 1983, Hydnangiaceae
  • Leccinum singeri A.H. Sm. & Thiers 1971, Boletaceae
  • Lentinellus singeri E. Horak 1980, Auriscalpiaceae
  • Lepista singeri Guzmán 1982, în prezent Lepista yukatensis, Tricholomataceae
  • Lepista singeri Harmaja 1974, în prezent Clitocybe singeri, Tricholomataceae
  • Marasmius singeri Guzmán 1974, în prezent Marasmius singeri, Marasmiaceae
  • Melasmia singeri Petr. 1953, o anamorfă Rhytisma
  • Meliola singeri Petr. 1963, Meliolaceae
  • Mycena singeri Lodge 1988, Mycenaceae
  • Nematostoma singeri Petr. 1955, Pseudoperisporiaceae
  • Phaeocollybia singeri Guzmán, Bandala & Montoya 1989, Cortinariaceae
  • Phyllogloea singeri Lowy 1961, Phragmoxenidiaceae
  • Prospodium singeri Petr. 1957, Uropyxidaceae
  • Psathyrella singeri A.H. Sm. 1972, Psathyrellaceae
  • Psilocybe singeri Guzmán 1979, Strophariaceae
  • Psilocybe singeriana Guzmán 1983, Strophariaceae
  • Puccinia singeri J.C. Lindq. 1952, Pucciniaceae
  • Russula singeri R. Heim 1938, Russulaceae
  • Russula singeriana Bon 1986, în prezent Russula risigallina, Russulaceae
  • Sericeomyces singeri Bon ex Contu & Signor. 1998, în prezent Leucoagaricus singeri, Agaricaceae
  • Tricholoma singeri Kühner 1980, în prezent Porpoloma sejunctum, Tricholomataceae
  • Tricholoma singeri Kuthan 1982, Tricholomataceae
  • Tyromyces singeri Ryvarden 1987, Polyporaceae
  • Underwoodia singeri Gamundí & E. Horak 1979, Pezizales

Ciuperci denumite de Singer (mică selecție)Modificare

Publicații științifice (selecție)[10]Modificare

  • Monographie der Gattung Russula, Editura C. Heinrich, Dresden 1926
  • A monograph on the genus Leucopaxillus Boursier, Editura University of Michigan Press, Michigan 1943
  • Die Pilze Mitteleuropas, Editura Th. Bade, Berlin 1952
  • The Agaricales in Modern Taxonomy, Editura J. Cramer, Vaduz 1962 (915 p.), publicat originar în revista argentiniană Lilloa în 1949
  • Die Gattung Gerronema, Editura J. Cramer, Vaduz 1964
  • Die Röhrlinge (Die Boletaceae), cu 26 de table colorate, vol. 1, Editura J. Klinkhardt, Bad Heilbrunn 1965
  • Die Röhrlinge (Die Boletoideae und Strobilomycetaceae), cu 26 de table colorate, vol. 2, Editura J. Klinkhardt, Bad Heilbrunn 1967
  • Mycoflora Australis, Editura J. Cramer, Vaduz 1969
  • Omphalinae (Clitocybeae-Tricholomataceae Basidiomycetes), Editura Hafner Pub. Co., New York 1970
  • Phaeocollybia (Cortinariaceae-Basidiomycetes), Editura Hafner Pub. Co., New York 1970
  • Strobilomycetaceae (Basidiomycetes), Editura Hafner Pub. Co., New York 1970
  • The genera Marasmiellus, Crepidotus and Simocybe in the neotropics, Editura J. Cramer, Vaduz 1973
  • A monograph of Favolaschia, Editura J. Cramer, Vaduz 1974
  • The Agaricales in modern taxonomy, Editura J. Cramer, Vaduz 1975
  • Interesting and New Species of Basidiomycetes from Ecuador, Editura J. Cramer, Vaduz 1975
  • Marasmieae (Basidiomycetes-Tricholomataceae), Editura Organization for Flora Neotropica by the New York Botanical Garden, Bronx (NY) 1976, ISBN 0893270091
  • The Boletineae of Florida, Editura J. Cramer, Vaduz 1977
  • Hydropus (Basidiomycetes, Tricholomataceae, Myceneae), Editura New York Botanical Garden, New York 1982
  • The Ectotrophically Mycorrhizal Fungi of the Neotropical Lowlands, Especially Central Amazonia, Editura Lubrecht & Cramer Limited, Vaduz 1983, ISBN 978-3-76825-4-779
  • The Agaricales in Modern Taxonomy, Editura Koeltz Scientific Books, Königstein im Taunus 1986, ISBN 978-3-87429-2-542
  • Mushrooms and Truffles: Botany, Cultivation, and Utilization, Editura Koeltz Scientific Books, Königstein im Taunus 1987, ISBN 978-3-87429-2-580 (coautor: Bob Harris)
  • The Boletineae of Mexico and Central America I, II, Editura J. Cramer, Vaduz 1990
  • The Boletineae of Mexico and Central America III, Editura J. Cramer, Vaduz 1991

NoteModificare

  1. ^ Revista Popular Science Monthly, decembrie 1929, p. 67
  2. ^ a b https://www.jstor.org/stable/3760958?seq=1#page_scan_tab_contents Organizația JSTOR
  3. ^ Meinhard Moser: „ Rolf Singer 70 Jahre”, în: Zeitschrift für Pilzkunde, nr. 42 (A), Schwäbisch Gmünd 1976, p. 127-128
  4. ^ First Nature
  5. ^ Opere postume în Austria – listă de persoane
  6. ^ [Martha Singer despre soțul ei, p. 14 pp.]
  7. ^ Asociația Austriacă de Micologie
  8. ^ Biblioteca DestoBesser
  9. ^ Der Tintling
  10. ^ Principalele publicații ale lui Rolf Singer

BibliografieModificare

  • G. M. Mueller, Q-X. Wu: Mycological Contributions of Rolf Singer: Field Itinerary, Index to New Taxa, and List of Publications, Fieldiana Botany New Series, nr. 38, Editura Field Museum of Natural History, Chicago 1997, 124 p.
  • Martha Singer: „Mycologists and Other Taxa”, Editura J. Cramer, Braunschweig 1984, ISBN 3768212432

Listă de zoologi după abrevierile de autor