Rolf Singer
| Rolf Singer | |
 Rolf Singer | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 23 iunie 1906 Schliersee |
| Decedat | 18 ianuarie 1994 (87 de ani) Chicago |
| Înmormântat | Lincolnwood[*]  |
| Cetățenie |  germană |
| Ocupație | profesor universitar micolog |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Domeniu | botanică micologie |
| Instituție | Universitatea Harvard[1] Universitatea din Buenos Aires Universitatea din Virginia[*] Universidad Autónoma de Barcelona[*] Universidad de Barcelona[*][1] University of Illinois at Chicago[*] Field Museum of Natural History[*] |
| Alma Mater | Universitatea din Viena[1] Academia Rusă de Științe Universitatea Ludwig Maximilian din München[1] |
| Conducător de doctorat | Richard Wettstein[*] |
| Doctoranzi | Elías Ramón de la Sota[*] |
| Premii | Bursă Guggenheim[*] ()[1] Distinguished Mycologist Award[*] () |
Modifică date / text  | |
Rolf Singer (n. 23 iunie 1906, Schliersee – d. 18 ianuarie 1994, Chicago) a fost unul dintre cei mai renumiți micologi ai secolului al XX-lea precum profesor universitar de origine germană. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Singer.
Biografie
modificareFiul pictorului de animale, peisaje și scene vânătorești Albert Singer (1869-1922) a urmat mai întâi liceul din Pasing (astăzi München) și apoi cel din Amberg. Din anul 1922, încă elev de 16 ani, a început să publice primele 5 lucrări micologice, între ele o monografie despre genul Russula. După bacalaureat a studiat chimia la Universitatea din München (1925-1927, diplomă), apoi botanica la Universitatea din Viena sub cunoscutul profesor Richard Wettstein, Ritter von Westersheim (1863-1931), unde a promovat ca ultimul student al aceluia, cu o teză care a cuprins o a doua monografie asupra genului de ciuperci sus numit (1931). În acest timp (1928) a avut posibilitatea să participe la două excursii în Caucaz aranjate de „Academia de Științe din Viena”. Rezultatele le-a documentat în două publicații mai mari. Mai departe, Singer a fost participant la prima ascensiune a muntelui Giultschi (4475 m) in alpi (1929).[2][3] După studiul s-a mutat din nou la München.[4]
După preluarea puterii de stat prin naziști, el a fost nevoit să părăsească țara din motive politice, refugiindu-se mai întâi la Viena, unde s-a căsătorit cu sculptorița Martha Kupfer (n. 15 decembrie 1910, Viena – d. 8 ianuarie 2003, Encinitas, California), pe care o cunoscuse deja din tipul vieții sale studențești. După ce Austria i-a oferit refugiu numai pe termen foarte scurt, Singer a plecat împreună cu nevasta la Barcelona, unde a lucrat ca profesor de asistență la „Universitatea autonomă” de acolo. După ce statul german a cerut extrădarea lui în 1934, Singer a fost arestat, dar nu predat nemților, mult mai mult i-a fost făcut posibilă plecarea în Franța, la Paris. Acolo a căpătat un stipendiu al Muséum national d’histoire naturelle. Dar nici stipendiul nu a putut împiedica intenția sa de a lucra în URSS. Astfel a părăsit Franța la sfârșitul anului 1935.[5]
La începutul anului 1936, Singer preluat o funcție științifică la grădina botanică al Academiei Rusă de Științe, devenind repede unul din cei mai importanți colaboratori. În același an s-a născut singurul său copil, Amparo Heidi. Colaborarea strânsă cu B. A. Bondarzev a condus la un pas important înainte în sistematica familiei de bureți Polyporaceae. Mai departe a scris o a doua teză (în limba rusă) referitoare la taxonomia ordinului Agaricales, ea fiind baza operei sale monumentale din 1948/1962. În timpul ocupației lui a făcut mai multe excursii micologice prin Siberia, Munții Altai și Karelia. După invazia armatei germane, dar mai înainte de Asediul Leningradului, a părăsit Uniunea Sovietică, emigrând peste Vladivostok și Hawaii în California.[3][6]
Din 1941, a urmat perioada de profesură și de studii în America. El a petrecut șapte ani la Farlow Herbarium al Universității Harvard, mai întâi ca colaborator științific, apoi ca director adjunct și după moartea lui David Linder ca director. În acest timp, i-a fost acordat o bursă Guggenheim în Florida și a predat botanica la „Universitatea din Virginia”. În 1948 a părăsit Harvard pentru a prelua un post de profesor la „Universitatea Națională” din Tucuman, Argentina. În 1961 a devenit profesor la Universitatea din Buenos Aires. Au urmat vizite de studiu în Chile și Brazilia. În timpul petrecut în America de Sud Singer a adunat colecții extinse de ciuperci împreună cu soția și fiica lui. În 1968 a fost chemat de Field Museum of Natural History al „Universității Illinois” din Chicago, unde a lucrat, întrerupt de două vizite de cercetare la Lausanne (1970-1971) și Manaus (1976-1978) precum un angajament la Viena (vezi mai jos) până la pensionare.[7]
În 1979 savantul preluat pentru mai multe luni funcția unui profesor invitat la „Institutul de Botanică” al Universității din Viena. Acest sejur a inițiat înființarea ierbarului societății și a dat membrilor ei un nou stimul puternic pentru a se dedica pe lângă activității de învățământ popular de asemenea intensiv micologiei științifice.[8]
Singer a fost un om de știință foarte productiv. În cariera sa lungă, a descris mai mult de 2460 de specii și subspecii din 222 de genuri și a publicat peste 440 de lucrări științifice în 9 limbi diferite, privind nomenclatura micologică sistematică, etnomicologia precum ecologia ciupercilor.[9] Dar cea mai prestigioasă lucrare a rămas The Agaricales in Modern Taxonomy (1948/prim editată 1951, ediție completă cu 915 de pagini și 73 de plăci, 1962), care a devenit cartea științifică de bază pentru ciupercile din familia Agaricales.
Denumiri taxonomice în onoarea lui Singer
modificareMulți taxoni au fost denumiți în onoarea lui Singer:[10]
Genuri
modificare- Singera Bat. & J.L. Bezerra 1960, în prezent Vermiculariopsiella, Helminthosphaeriaceae
- Singerella Harmaja 1974, în prezent Clitocybe, Tricholomataceae
- Singeriella Petr. 1959, în prezent Blasdalea, Vizellaceae
- Singerina Sathe & S.D. Deshp. 1981, Agaricaceae
- Singerocybe Harmaja 1988, în prezent Clitocybe, Tricholomataceae
- Singeromyces M.M. Moser 1966, Boletaceae
Specii
modificare
|
|
|
|
Ciuperci denumite de Singer (selecție)
modificare
|
|
|
|
Publicații științifice (selecție)[11]
modificare
|
|
Note
modificare- ^ a b c d e Guggenheim Fellows database
- ^ Revista Popular Science Monthly, decembrie 1929, p. 67
- ^ a b https://www.jstor.org/stable/3760958?seq=1#page_scan_tab_contents Organizația JSTOR
- ^ Meinhard Moser: „ Rolf Singer 70 Jahre”, în: Zeitschrift für Pilzkunde, nr. 42 (A), Schwäbisch Gmünd 1976, p. 127-128
- ^ First Nature
- ^ Opere postume în Austria – listă de persoane
- ^ [Martha Singer despre soțul ei, p. 14 pp.]
- ^ Asociația Austriacă de Micologie
- ^ Biblioteca DestoBesser
- ^ Der Tintling
- ^ Principalele publicații ale lui Rolf Singer
Bibliografie
modificare- G. M. Mueller, Q-X. Wu: Mycological Contributions of Rolf Singer: Field Itinerary, Index to New Taxa, and List of Publications, Fieldiana Botany New Series, nr. 38, Editura Field Museum of Natural History, Chicago 1997, 124 p.
- Martha Singer: „Mycologists and Other Taxa”, Editura J. Cramer, Braunschweig 1984, ISBN 3768212432