Albatrellus confluens

Albatrellus confluens sin. Polyporus confluens, Scutiger confluens
	Ciuciuleni de toamnă, roine
Clasificare științifică
Domeniu:	Eucariote
Regn:	Fungi
Diviziune:	Basidiomycota
Clasă:	Agaricomycetes
Ordin:	Russulales
Familie:	Albatrellaceae
Gen:	Albatrellus
Specie:	A. confluens
Nume binomial
	Albatrellus confluens; (Alb. & Schwein.) Kotl. & Pouzar (1957)
Sinonime
	Boletus aurantius Schaeff. (1774); Boletus nitens J.F.Gmel. (1792); Boletus confluens Alb. & Schwein. (1805); Polyporus confluens (Alb. & Schw.) Fr. (1821) ; Merisma confluens (Alb. & Schwein.) Gillet (1878) ; Caloporus politus (Fr.); Boletus confluens (Fr.) Quél. (1886) ; Scutiger confluens (Fr.) Bond. & Singer (1941);
	Modifică text

Albatrellus confluens, (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957) sin. Polyporus confluens (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Elias Magnus Fries (1821), sau Scutiger confluens (Elias Magnus Fries, 1821 ex Appollinaris Semenovich Bondartsev & Rolf Singer, 1941),^[1] denumit în popor ciuciulean de toamnă, gălbinea, gălbinele sau roine,^[2] este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite. Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri acide, sărace și nisipoase în păduri de conifere și luminișuri, peferat pe lângă pini, mai rar sub molizi. Apar în grupuri numeroase, adesea în tufe, de la câmpie la munte, din (august) septembrie până la sfârșitul lui octombrie.^[3]^[4]^[5]

Descriere

Bres.: Polyporus confluens

Pălăria: are un diametru de 6-15 (20) cm și o grosime de 1-4 cm, este cărnoasă, mai întâi sferică cu marginea răsucită în jos apoi întinsă și adesea tare neregulată precum contopită cu cele de exemplarele vecine. Cuticula este uscată, mată și netedă, variind în culoare între pal ocru-gălbui și brun-auriu, dar schimbă cu avansarea în vârstă spre maroniu, nu rar cu aspect verzui din cauza infestării prin alge. Începând cu maturitatea are tendința de a se sparge în fragmente poliedrice.
Tuburile și porii: sporiferele au o lungime de o jumătate de centimetru și sunt decurente la picior. Porii sunt rotunzi și foarte mici cu un diametru de 0,2-0,3 mm. Coloritul inițial alb-gălbui schimbă cu avansarea în vârstă spre galben-roșiatic.
Piciorul: are o înălțime 3-6 cm și un diametru de 1-3 cm, este scurt în relație cu diametrul pălăriei, solid, în formă de trunchi adesea adâncit în pământ, din care se despică mai multe ramuri în poziție ușor necentrată, ușor excentrică legate cu corpurile fructifere. Trunchiul neted până ușor catifelat, originar alb, capătă cu timpul nuanțe maronii, câteodată verzuie (alge).
Carnea: este în tinerețe moale, mai târziu tare și fragilă, fiind de culoare albă. Buretele capătă fiert un colorit portocaliu și după uscare unul cărămiziu. Ciuperca este tânără savuroasă și aromatică, cu un miros și gust plăcut, slab de ciuperci. Cu vârsta devine din ce în ce mai amară, începând în coajă.
Caracteristici microscopice: Sporii sunt rotunjori până ovoidali, netezi și hialini (translucizi), slab amiloizi (ce înseamnă colorabilitatea structurilor tisulare folosind reactivi de iod), cu o picătură de ulei în centru, parțial cu fibule, având o mărime de 5−6 × 3−4 microni. Pulberea lor este albă.^[3]^[4]^[5]
Reacții chimice: Buretele se colorează cu Hidroxid de potasiu în întregime violet.^[6]

A. confluens tăiați
A. confluens mai tineri
A. confluens bătrâni

Confuzii

Ciuciuleanul poate fi confundat în primul rând cu suratele lui care sunt cu comestibile cu o excepție, ca de exemplu: Albatrellus avellaneus,^[7] Albatrellus citrinus,^[8] Albatrellus cristatus (necomestibil),^[9] Albatrellus ovinus,^[10] Albatrellus pes-caprae sin. Scutiger pes-caprae^[11] sau Albatrellus subrubescens.^[12] Începători ar putea să confundă specia chiar și cu deliciosul Hydnum repandum care însă nu are pori ci țepi pe dedesubt, dar de asemenea cu bureții necomestibili Jahnoporus hirtus^[13] și Osteina obducta sin. Grifola ossea.^[14]

Specii asemănătoare

Albatrellus avellaneus
Albatrellus citrinus
!Albatrellus cristatus!
Albatrellus ovinus
Albatrellus pes-caprae
Albatrellus subrubescens
Hydnum repandum
!Jahnoporus hirtus!
!Osteina obducta sin. Grifola ossea!

Valorificare

Tânăr (bătrân devine prea elastic și destul de amar), ciuciuleanul de toamnă poate fi preparat, tăiat mărunt, asemănător gălbiorilor sau flocoșelului, având o notă mai accentuată de ciuperci în miros și gust, asemănător babiței oilor (dar nu chiar astfel de savuros).^[15]^[16] Este excepțional de potrivit pentru conservarea în ulei sau oțet.^[17]

Note

^ Index Fungorum
^ Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 520, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1-4
^ ^a ^b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7
^ ^a ^b Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 542-543, ISBN 978-3-440-14530-2
^ ^a ^b Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 114
^ Michael Kuo – Mushroom Expert
^ Zdeněk Pouzar: „Contribution to the knowledge of the genus Albatrellus (Polyporaceae) I. A conspectus of species of the North Temperate Zone”, Česká Mykologie. vol. 26, Brno 1972, p. 196
^ 123 Pilzforum
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 558-559 ISBN 3-405-12116-7
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 548-549, ISBN 3-405-12116-7
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 562-563, ISBN 3-405-12116-7
^ Lothar Krieglsteiner: „Die Großpilze Baden-Württembergs; Allgemeiner Teil - Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel- und Porenpilze”, vol. 1, Editura E. Ulmer, Stuttgart 2000, p. 475
^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 316-317, ISBN 978-3-440-13447-4
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 548-549, ISBN 3-405-12081-0
^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 117-119, ISBN 3-453-40334-7
^ Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 89, ISBN 3-8001-3656-2
^ Fritz Martin Engel, Fred Timber: „Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 105-108

Bibliografie

Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIX, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1931, p. + tab. 948
Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2
Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Materiale media legate de Ciuciuleni de toamnă la Wikimedia Commons
Albatrellus ovinus, film

[1] Index Fungorum

[2] Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 520, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1-4

[Cetto_1-3] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7

[Laux-4] Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 542-543, ISBN 978-3-440-14530-2

[Sălăgeanu-5] Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 114

[6] Michael Kuo – Mushroom Expert

[7] Zdeněk Pouzar: „Contribution to the knowledge of the genus Albatrellus (Polyporaceae) I. A conspectus of species of the North Temperate Zone”, Česká Mykologie. vol. 26, Brno 1972, p. 196

[8] 123 Pilzforum

[9] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 558-559 ISBN 3-405-12116-7

[10] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 548-549, ISBN 3-405-12116-7

[11] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 562-563, ISBN 3-405-12116-7

[12] Lothar Krieglsteiner: „Die Großpilze Baden-Württembergs; Allgemeiner Teil - Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel- und Porenpilze”, vol. 1, Editura E. Ulmer, Stuttgart 2000, p. 475

[13] Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 316-317, ISBN 978-3-440-13447-4

[14] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 548-549, ISBN 3-405-12081-0

[15] Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 117-119, ISBN 3-453-40334-7

[16] Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 89, ISBN 3-8001-3656-2

[17] Fritz Martin Engel, Fred Timber: „Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 105-108

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]