Marcel Bon
| Marcel Bon | |
 Marcel Bon | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marcel Elphège Georges Bon  |
| Născut | 17 martie 1925 Villers-sur-Authie |
| Decedat | 11 mai 2014 (89 de ani) Woincourt |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | profesor universitar botanist briolog farmacolog lichenolog micolog |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] |
| Activitate | |
| Domeniu | farmacologie botanică micologie |
| Instituție | Universitatea din Lille |
| Alma Mater | Universitatea din Amiens Universitatea din Lille |
Modifică date / text  | |
Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.[2] Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bon.
Biografie
modificare
Marcel Bon a studiat farmacie, mai întâi în Amiens și în timpul celui de al Doilea Război Mondial în Lille. Între anii 1950 și 1977 a fost farmacist în Saint-Valery-sur-Somme unde a deschis un laborator de analiză medicală. Simultan a fost profesor la Facultatea de Farmacie al Universității din Lille.[2]
Inițial atras de botanică, a fost membru în Société Linnéenne Nord-Picardie din Amiens. Interesul pentru ciuperci a apărut prin studiile sale farmaceutice. Ulterior, a primit lecții de la renumita micologă și botanistă franceză Marcelle Louise Fernande Le Gal (1895-1979), de asemenea nativă din Picardia. Dar savantul în acest domeniu cu care a corespondat intensiv peste decenii, făcând schimb de opinii, a fost Henri Romagnesi.[3]
În 1958 a devenit membru al „Societății Micologice Franceze” (Société Mycologique de France). În 1961, când a fost înființată o secție privind micologia la „Societatea Linnaeus” din Amiens, Bon a jucat un rol principal. În 1971, a fondat împreună cu Jean-Marie Géhu jurnalul micologic Documente Mycologiques care a căpătat după scurt timp un renume foarte bun și a cărui editor a fost pentru mulți ani, iar în 1973 sa alăturat „Societății Micologice de Nord” (Société Mycologique du Nord). În 1975 a devenit membru al consiliului de administrație al „Societății Micologice Franceze” care l-a numit membru onorific în 2006.[3]
Din anii 80 a scris câteva cărți semnificative despre bureți, fiind ajutat la formarea imaginilor de către desenatorii englezi John Wilkinson, și Denys Ovenden. Mai departe, a reformat sistematica multor familii de ciuperci, astfel de exemplu cea al Russulaceae.[4]
Marcel bon nu a fost numai un micolog faimos, ci a excelat de asemenea ca botanist, briolog și lichenolog. Pe lângă activităților sale științifice a fost membru în formația de jazz Nouvelle-Orléans, fiind un pianist talentat. Din dragoste pentru regiunea maternă a scris un dicționar pentru limba picardă.[3]
După o boală lungă, Bon s-a stins din viață la 11 mai 2014 în reședința pentru seniori Résidence des Pays de Somme de la Woincourt și a fost înmormântat în cimitirul de la Port-le-Grand, jelit de soție, copii, nepoți și strănepoți.[2]
Specii denumite de Bon (selecție)
modificareMai multe secții, subsecții și specii au fost determinate de Bon ca de exemplu:
|
|
|
Specii de ciuperci denumite după Bon
modificareMai multe specii de ciuperci au fost denumite în onoarea savantului:[5]
|
|
Publicații (selecție)
modificare- Fungorum Rariorum Icones Coloratae, vol. I-XV, Editura J. Cramer, Braunschweig 1966-1986 (împreună cu alții)
- Lichens et pollution atmosphérique en Picardie occidentale, Editura Société linnéenne Nord-Picardie, Amiens 1974
- Le genre Cuphophyllus (Donk) st.nov., în: Documents Mycologiques, Editura Société mycologique du Nord de la France vol. XIV, nr. 56, p. 9-12, Lille 1985
- Les Tricholomes de France et d'Europe Occidentale, Editura Lechevallier, Paris, 1984, ISBN 2720505056, ISBN 9782720505058
- Documents Mycologiques, Editura Société mycologique du Nord de la France, vol. XVIII, nr. 63-64, Lille 1986, p. 66
- The Mushrooms and Toadstools of Britain and North Western Europe, Editura Hodder and Stoughton, Londra 1987 ISBN 9780340399538, ISBN 0 340 39953 8
- Pareys Buch der Pilze, über 1500 Pilze Europas davon 1230 in Farbe, Editura Kosmos-Verlag, Stuttgart 1988, ISBN3-440-13447-4
- Guio de Campo de los Hongos de Europa mas de 1500 especies y variedas descritas 1200 illistraciones en color, Editura Omega, Barcelona 1989, ISBN 8428208654
- Flore Mycologique d'Europe, 5 volume, Editura Association d'ecologie et de mycologie, Lille 1990-1999
- Champignons d'Europe Occidentale, Editura Arthaud, Paris 1988, ISBN 2700307089, ISBN 9782700307085
- Clé monographicue des russules d’Europe, în: Documents Mycologiques, Editura Société mycologique du Nord de la France, vol. XVIII, nr. 70-71, Lille în martie 1988, p. 1-125
- Les collybio-marasmïoïdes et ressemblants ordre Tricholomatales, sous-ordre Collybiineae, Editura Association d'écologie et de mycologie, Lille 1999
- Champignons de France et d'Europe occidentale, Editura Flammarion,Paris 2004, ISBN 2082013219
- Collins Pocket Guide; Mushrooms and Toadstools of Britain and North-Western Europe, Editura HarperCollins Canada, 2004
Note
modificare- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c Despre Marcel Bon
- ^ a b c Mycomons
- ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 52 pp., ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Jurnalul „Der Tintling”
Bibliografie
modificare- Heinrich Dörfelt & Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie”, Editura Dietenberger, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2