Heinrich Christian Friedrich Schumacher
| Heinrich Christian Friedrich Schumacher | |
 Heinrich Christian Friedrich Schumacher | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 15 noiembrie 1757 Glückstadt, Schleswig-Holstein, Germania  |
| Decedat | 9 decembrie 1830 (73 de ani) Copenhaga, Danemarca |
| Părinți | Joachim Christian Schumacher și Caroline Magdalene Loften |
| Căsătorit cu | 1. Anna Sophia Willatz; 2. Margarethe Willatz; 3. Cicilia Maria Elisabeth Bagge |
| Cetățenie |  Danemarca |
| Ocupație | profesor universitar botanist chimist medic malacolog micolog |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Activitate | |
| Domeniu | botanică |
| Instituție | Universitatea Copenhaga |
| Alma Mater | Universitatea din Copenhaga Universitatea din Paris |
| Organizații | Bayerische Akademie der Wissenschaften[*] Videnskabernes Selskab[*] Academia Leopoldină |
Modifică date / text  | |
Heinrich Christian Friedrich Schumacher (n. 15 noiembrie 1757, Glückstadt – d. 9 decembrie 1830, Copenhaga) a fost un profesor universitar, botanist, chimist, medic și malacolog danez de origine germană. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schumach..
Biografie
modificare
Fiul lui Joachim Christian Schumacher (1733-1785), sergent de infanterie în Ducatul Schleswig și al soției sale, Caroline Magdalene Loften. În ciuda mijloacelor limitate ale familiei sale, Heinrich Christian a primit o educație bună și a fost trimis la liceul din Rendsburg, unde a învățat și limba latină.
S-a hotărât să devină ucenicul chirurgului regimentului, Mehl, un om învățat și priceput, care i-a oferit elevului său o introducere amănunțită atât în medicină, cât și în botanică, trezind astfel darul natural al lui Schumacher pentru știință. Această din urmă știință l-a atras în mod special pe Schumacher și astfel a dobândit în curând o cunoaștere foarte bună a acesteia materii printr-un studiu sârguincios. În 1773, la vârsta de 16 ani, eforturile sale puternice l-au făcut să fie numit chirurg militar cu batalionul tatălui său în armata staționată în Rendsburg.
În 1777 a cerut și a primit un concediu de 8 luni de la armată pentru a se înscrie ca student la Theatrum Anatomico-chirurgicum din Copenhaga (în prezent parte din facultatea de medicină a Universității din Copenhaga). În acest timp, a trăit doar cu un avans pe salariul său destul de mic, iar în 1778 s-a întors înfometat la postul său din Rendsburg. Dar, după ce îi făcuse o impresie suficient de bună profesorului Christen Friis Rottbøll, l-a chemat înapoi la Copenhaga pentru a-și termina studiul sub instruirea lui și al cunoscutului savant Martin Vahl. După absolvirea în 1779, a ocupat funcția de procuror la universitate.
În 1784 a întreprins o lungă călătorie științifică în Mediterana. Odată cu formarea academiei regale de chirurgie (1785) a primit funcția de adjunct și a fost apoi chirurg la Spitalul Frederik din capitală. În 1786, pe cheltuiala guvernului, a plecat la Paris pentru perfecționarea profesională, unde s-a dedicat la Universitatea din Paris în primul rând studierii chimiei și botanicii. După un sejur de doi ani, a mers la Londra, unde a vizitat un număr de spitale cu renume. Când s-a întors la Copenhaga, în 1789, i s-a acordat profesura vacantă la catedra de chimie.
În timpul bombardamentului de la Copenhaga din august 1807, savantul a pierdut tot ce a deținut în timp ce a tratat răniții. Cu toate acestea, a 3-a sa căsătorie, la 9 februarie 1813, cu bogata Cicilia Maria Elisabeth Bagge (1765-1848) (primele două soții, două sore, Anna Sophia și Margarethe Willatz, muriseră timpuriu), i-a permis să renunțe la funcția sa încă în același an și să se retragă întruna din mai multe moșii cumpărate, anume la Frydenlund în apropiere de Vedbæk, nu departe, în nord de Copenhaga, pentru a se dedica în totalitate lucrării sale științifice. Cu toate acestea, când, în 1819, i s-a oferit funcția de profesor de anatomie și de director al muzeului antropologic al Universității din Copenhaga a preluat funcțiile (9 octombrie 1819) și s-a mutat înapoi la Copenhaga. A deținut ambele funcții până la moartea sa în anul 1830.
Botanica îi datorează lui Schumacher, care a fost ales membru corespondent al Academiei Bavareze de Științe (1808) și membru al Leopoldinei (1814), mai multe lucrări valoroase astfel cele două volume Enumeratio plantarum in partibus Saelandiae septentrionalis et orientalis (1801-1803) sau Den Kjobenhavnske Flora, Planterne med tydelige Befrugtningsdele, overs. og foröget med danske Trivielnavne (1804). Mai departe, a revizuit și prelucrat în Beskrivelse af Guieniske Planter somere fundne af danske botanikere, isaer af Etatsraad Thonning plantele pe care consilierul bugetar sia botanistul danez Peter Thonning (1775-1848) le strânsese în Guineea și a determinat plante din Africa de Vest pe baza colecțiilor și a notelor acestuia.
Lucrarea sa zoologică mai amplă Essai d’un nouveau système des habitations des vers Testacès (1817) are însă o valoare ceva scăzută, deoarece împărțirea lui se bazează doar pe caracteristicile cochiliei fără a lua în considerare animalele în sine. Dintre numeroasele sale lucrări medicale, Osteologia sa din 1807, ar trebui menționată pe nume.
Plante și ciuperci descrise de Schumacher (selecție)
modificare
În urmare o mică selecție de plante și ciuperci descrise de Schumacher. Pentru mai mult vezi aici:[4]
|
|
_Qu%C3%A9l_401082.jpg)
Onoruri
modificare- Membru corespondent al Academiei Bavareze de Științe (1808)[5]
- Membru al Academiei Leopoldine (1814)[6]
Genuri și specii dedicate lui Schumacher
modificareÎn urmare o selecție:[7]
- Schumacheria, gen de plante (Pers. Vahl din familia Dilleniaceae
- Agaricus schumacheri Fr. 1818, heute Melanoleuca schumacheri ''Tricholomataceae''
- Agaricus schumacheri Pers., 1828, azi Mycena aurantiomarginata Agaricaceae
- Peziza schumacheri Fr., 1822 Pezizaceae
- Physarum schumacheri (Spreng., 1827) Rostaf., 1922 Physaraceae
- Sphaerella schumacheri E.C.Hansen, 1876, azi Pithoascus schumacheri, Microascaceae
- Sphaeria schumacheri E.C. Hansen, 1876 Xylariaceae
Publicații (selecție)
modificare
|
|
Note
modificare- ^ Wilhelm Heß: „Schumacher, Christ. Friedrich”, în: „Allgemeine Deutsche Biographie”, Editura Historische Kommission bei der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, vol. 33, 1891, p. 31-32
- ^ Carl Frederik Bricka; „Dansk biografisk Lexikon”, vol. XV, Scalabrini – Skanke, Editura Gyldendalske Boghandels Forlag (F. Hegel & Søn), Copenhaga 1901, p. 362-370 Runeberg.org.
- ^ Famrolf.dk-Heinrich Christian Friedrich Schumacher
- ^ IPNI
- ^ Academia Bavareză de Științe
- ^ Leopoldina
- ^ Jurnalul micologic „Der Tintling”
Bibliografie
modificare- A. v. Schönberg: Zur Biographie des Etatsrathes C.F. Schumacher, în: Leipziger Literatur Zeitung für das Jahr 1831, Editura Breitkopf und Härtel, Leipzig 1831, p. 633–638, p. 681–685 și p. 729–732