Heinrich Christian Friedrich Schumacher

Heinrich Christian Friedrich Schumacher
Schumach. Heinrich Chr.png
Heinrich Christian Friedrich Schumacher
Date personale
Născut15 noiembrie 1757
Glückstadt, Schleswig-Holstein, Germania Modificați la Wikidata
Decedat9 decembrie 1830 (73 de ani)
Copenhaga, Danemarca Modificați la Wikidata
PărințiJoachim Christian Schumacher și Caroline Magdalene Loften
Căsătorit cu1. Anna Sophia Willatz; 2. Margarethe Willatz; 3. Cicilia Maria Elisabeth Bagge
NaționalitateFlag of Germany.svg germană
CetățenieFlag of Denmark with border.svg Danemarca
Ocupațieprofesor universitar
botanist
chimist
medic
malacolog
micolog
Activitate
Domeniubotanică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Copenhaga
Alma MaterUniversitatea din Copenhaga
Universitatea din Paris
Organizații Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*][[Bavarian Academy of Sciences and Humanities (academy of sciences)|​]]
Videnskabernes Selskab[*][[Videnskabernes Selskab (academy of sciences)|​]]
Academia Leopoldină  Modificați la Wikidata

Heinrich Christian Friedrich Schumacher (n. 15 noiembrie 1757, Glückstadt – d. 9 decembrie 1830, Copenhaga) a fost un profesor universitar, botanist, chimist, medic și malacolog danez de origine germană. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schumach..

BiografieModificare

 
Spitalul Frederik

Fiul lui Joachim Christian Schumacher (1733-1785), sergent de infanterie în Ducatul Schleswig și al soției sale, Caroline Magdalene Loften. În ciuda mijloacelor limitate ale familiei sale, Heinrich Christian a primit o educație bună și a fost trimis la liceul din Rendsburg, unde a învățat și limba latină.

S-a hotărât să devină ucenicul chirurgului regimentului, Mehl, un om învățat și priceput, care i-a oferit elevului său o introducere amănunțită atât în medicină, cât și în botanică, trezind astfel darul natural al lui Schumacher pentru știință. Această din urmă știință l-a atras în mod special pe Schumacher și astfel a dobândit în curând o cunoaștere foarte bună a acesteia materii printr-un studiu sârguincios. În 1773, la vârsta de 16 ani, eforturile sale puternice l-au făcut să fie numit chirurg militar cu batalionul tatălui său în armata staționată în Rendsburg.

În 1777 a cerut și a primit un concediu de 8 luni de la armată pentru a se înscrie ca student la Theatrum Anatomico-chirurgicum din Copenhaga (în prezent parte din facultatea de medicină a Universității din Copenhaga). În acest timp, a trăit doar cu un avans pe salariul său destul de mic, iar în 1778 s-a întors înfometat la postul său din Rendsburg. Dar, după ce îi făcuse o impresie suficient de bună profesorului Christen Friis Rottbøll, l-a chemat înapoi la Copenhaga pentru a-și termina studiul sub instruirea lui și al cunoscutului savant Martin Vahl. După absolvirea în 1779, a ocupat funcția de procuror la universitate.

În 1784 a întreprins o lungă călătorie științifică în Mediterana. Odată cu formarea academiei regale de chirurgie (1785) a primit funcția de adjunct și a fost apoi chirurg la Spitalul Frederik din capitală. În 1786, pe cheltuiala guvernului, a plecat la Paris pentru perfecționarea profesională, unde s-a dedicat la Universitatea din Paris în primul rând studierii chimiei și botanicii. După un sejur de doi ani, a mers la Londra, unde a vizitat un număr de spitale cu renume. Când s-a întors la Copenhaga, în 1789, i s-a acordat profesura vacantă la catedra de chimie.

 
Universitatea Copenhaga

În timpul bombardamentului de la Copenhaga din august 1807, savantul a pierdut tot ce a deținut în timp ce a tratat răniții. Cu toate acestea, a 3-a sa căsătorie, la 9 februarie 1813, cu bogata Cicilia Maria Elisabeth Bagge (1765-1848) (primele două soții, două sore, Anna Sophia și Margarethe Willatz, muriseră timpuriu), i-a permis să renunțe la funcția sa încă în același an și să se retragă întruna din mai multe moșii cumpărate, anume la Frydenlund în apropiere de Vedbæk, nu departe, în nord de Copenhaga, pentru a se dedica în totalitate lucrării sale științifice. Cu toate acestea, când, în 1819, i s-a oferit funcția de profesor de anatomie și de director al muzeului antropologic al Universității din Copenhaga a preluat funcțiile (9 octombrie 1819) și s-a mutat înapoi la Copenhaga. A deținut ambele funcții până la moartea sa în anul 1830.

Botanica îi datorează lui Schumacher, care a fost ales membru corespondent al Academiei Bavareze de Științe (1808) și membru al Leopoldinei (1814), mai multe lucrări valoroase astfel cele două volume Enumeratio plantarum in partibus Saelandiae septentrionalis et orientalis (1801-1803) sau Den Kjobenhavnske Flora, Planterne med tydelige Befrugtningsdele, overs. og foröget med danske Trivielnavne (1804). Mai departe, a revizuit și prelucrat în Beskrivelse af Guieniske Planter somere fundne af danske botanikere, isaer af Etatsraad Thonning plantele pe care consilierul bugetar sia botanistul danez Peter Thonning (1775-1848) le strânsese în Guineea și a determinat plante din Africa de Vest pe baza colecțiilor și a notelor acestuia.

Lucrarea sa zoologică mai amplă Essai d’un nouveau système des habitations des vers Testacès (1817) are însă o valoare ceva scăzută, deoarece împărțirea lui se bazează doar pe caracteristicile cochiliei fără a lua în considerare animalele în sine. Dintre numeroasele sale lucrări medicale, Osteologia sa din 1807, ar trebui menționată pe nume.

Referințe pentru articol:[1][2][3]

Plante și ciuperci descrise de Schumacher (selecție)Modificare

 
Carex appropinquata
 
Lepista sordida

În urmare o mică selecție de plante și ciuperci descrise de Schumacher. Pentru mai mult vezi aici:[4]

 
Agaricus schumacheri

OnoruriModificare

Genuri și specii dedicate lui SchumacherModificare

În urmare o selecție:[7]

Publicații (selecție)Modificare

  • Bemerkung einer Schusswunde (1778)
  • Einige myologische Bemerkungen bei Zerlegung verschiedener Leichnahmen (1779)
  • Von dem Nutzen der Cotunnischen Wassergänge (1781)
  • Om Slægten "Paullinia" Linn. (1794)
  • Medicinisch-chirurgische Bemerkungen (1800)
  • Versuch eines Verzeichnisses der in den dänisch-nordischen Staaten sich findenden einfachen Mineralien mit Tabellen der einfachen Fossilien nach ihren vorwaltenden Bestandtheilen (1801)
  • Enumeratio plantarum in partibus Saellandiae Septentrionalis et Orientalis, 2 volume, Editura Fridericus Brummer, Copenhaga 1801-1803 vol. 1, vol. 2
  • Den Kjobenhavnske Flora, Planterne med tydelige Befrugtningsdele, overs. og foröget med danske Trivielnavne, Copenhaga 1804
  • Pharmacopoea Danica (1805)
  • Beenlären (1807)
  • Lærebog bij Anatomien, 1. Deel. Beenlære - Leerboek over anatomie, deel 1, osteologie Copenhaga 1807
  • De officinelle Laegemidlar af Planteriget, som voxe vildt oller kunne dyrkes i de danske Stater, Copenhaga (1808) (împreună cu Johan Daniel Herholdt)
  • Nogle Advarsler voor Sunde og Syge ang. Blodgang, først meddeelte of det medicinske Fakultæt i Kiel 1798, og nu med nogle tilføyede Anmærkninger paa ny bragte i Erindring, Copenhaga 1808
  • En unaturlig Födsel efter en sexaarig Frugtsommelighed (1809)
  • En Sammenvoxning i Endetarmen hævet ved Kunst og Gjennemboring (1810)
  • Nogle Bemærkninger ang. den förste Bestemmelse af et Saars Dödelighed (1811)
  • Essai d’un nouveau système des habitations des vers Testacès, Copenhaga 1817
  • Jagtlagelser over Nyrernes Afgivelser fra den regelstemmende Tilstand (1824)
  • Medicinsk Plantelære for studerende læger og Pharmaceutiker (1825-1826)
  • Om Abens (Simia cynomolgus L.) Hjerne og dens Forretninger, sammenlignet med Menneskets og andre Dyrs Hjerne (1826)
  • Beskrivelse af Guieniske Planter somere fundne af danske botanikere, isaer af Etatsraad Thonning, Copenhaga 1827 (împreună cu Peter Thonning)
  • Descriptio musei anthropologici Universitatis Hafniensis (1828)

NoteModificare

  1. ^ Wilhelm Heß: „Schumacher, Christ. Friedrich”, în: „Allgemeine Deutsche Biographie”, Editura Historische Kommission bei der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, vol. 33, 1891, p. 31-32
  2. ^ Carl Frederik Bricka; „Dansk biografisk Lexikon”, vol. XV, Scalabrini – Skanke, Editura Gyldendalske Boghandels Forlag (F. Hegel & Søn), Copenhaga 1901, p. 362-370 Runeberg.org.
  3. ^ Famrolf.dk-Heinrich Christian Friedrich Schumacher
  4. ^ IPNI
  5. ^ Academia Bavareză de Științe
  6. ^ Leopoldina
  7. ^ Jurnalul micologic „Der Tintling”

BibliografieModificare

  • A. v. Schönberg: Zur Biographie des Etatsrathes C.F. Schumacher, în: Leipziger Literatur Zeitung für das Jahr 1831, Editura Breitkopf und Härtel, Leipzig 1831, p. 633–638, p. 681–685 și p. 729–732