August Batsch
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Jena, Saxa-Weimar[5] Modificați la Wikidata
Decedat (40 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Jena, Saxa-Weimar[6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
chimist
botanist[*]
cadru didactic universitar[*]
micolog[*]
entomolog[*]
filozof
naturalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumicologie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Jena  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Jena  Modificați la Wikidata
OrganizațiiIlluminati  Modificați la Wikidata

August Johann Georg Karl Batsch (n. 28 octombrie 1761, Jena – d. 29 septembrie 1802, Jena) a fost un renumit om de știință, medic, botanist, micolog, scriitor științific, profesor pentru istorie naturală și filozofie german la Universitatea din Jena în secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Batsch.

Biografie

modificare

Savantul

modificare

Fiul secretarului Georg Laurentius Batsch (1728-1798), secretar de stat în Weimar și al Ernestinei Francke (1734–1802) a vizitat mai întâi școala orășenească, fiind instruit apoi de învățători privați. După ce a arătat o aptitudine pentru științele naturale, și-a început studiile în această materie la Universitatea din Jena (cunoscută sub numele Friedrich von Schiller Universität Jena) în 1772, obținând doctoratul în 1781. Ulterior a mai studiat medicina, promovând în anul 1786. În același an, el a început să predea istorie naturală ca profesor titular la această universitate. Din anul 1787 a predat și medicina. În anul 1790, Batsch a fondat grădina botanică din Jena[8] precum Naturforschende Gesellschaft (Asociația cercetătorilor naturii) tot acolo. În sfârșit, în anul 1792, a devenit și profesor de filozofie. În 1793 el a mai fondat Naturforschende Gesellschaft (Societatea pentru explorarea naturii), a cărei importante colecție a căpătat-o mai târziu Universitatea din Jena.[9]

 
Batsch: Agaricus pruinatus

Între 1761 și 1802, savantul l-a sfătuit pe marele literat și savant Johann Wolfgang von Goethe privind cercetările lui botanice, având o corespondență intensivă cu marele literat[10]

Într-o scrisoare de răspuns și mulțumire, Goethe a scris pe 22 iunie 1791: „Pentru al doilea volum al Științelor naturale trimis de Dumneavoastră, mult onorate, spun cea mai devotă mulțumire. Această carte mi-a fost cu atât mai binevenită, fiind chiar în prezent tare ocupat cu un important subiect discutat acolo și am fost în stare să-mi iau consiliu în anumite puncte importante. Poate că o să am plăcerea de a vă vedea într-un timp scurt, când voi prezenta și încercările mele pentru evaluarea Dvs. Vă urez să trăiți bine…[11]

Micologul

modificare

Deși Batsch a continuat peste tot timpul să găsească, studieze și descrie numeroase noi briofite mușchi și hepatici). ferigi și plante inflorescențe, el a devenit apreciat în mod special ca o autoritate asupra fungilor și ciupercilor, în special. El a descoperit și descris științific aproape 200 de specii noi de fungi, ca de exemplu, Calocera cornea, Clitocybe nebularis, Galerina marginata, sau Tapinella atrotomentosa - doar câțiva din multele soiuri de bureți care sunt încă recunoscute cu epitetele specifice, date acestora de către Batsch.[12]

În afară de studiul ciupercilor, s-a ocupat ca unul dintre puținii contemporani lui Antoine-Laurent de Jussieu, primului sistematician natural semnificativ, cu extinderea sistemului natural. Din păcate, el cunoștea doar plantele native pe care le-a încadrat în 78 familii și 9 clase. Ca el, mulți dintre contemporanii săi au avut o concepție ciudată a relațiilor, cam în maniera unei hărți, ce a inhibat progresul.[9]

Specii denumite de August Batsch (selecție)

modificare
 
Batsch: Agaricus subannulatus
  • Agaricus adiposus Batsch (1786), în prezent Pholiota adiposa P.Kumm. (1871)
  • Agaricus applicatus Batsch (1786), în prezent Resupinatus applicatus Gray (1821)
  • Agaricus atrotomentosus Batsch (1783), în prezent Tapinella atrotomentosa Šutara (1992)
  • Agaricus aurivellus Batsch (1786), Pholiota aurivella P.Kumm. (1871)
  • Agaricus flammans Batsch (1783), în prezent Pholiota flammans P.Kumm. (1871)
  • Agaricus involutus Batsch (1786), în prezent Paxillus involutus Fr. (1838)
  • Agaricus lividorubescens Batsch (1789), în prezent Lactarius uvidus Fr. (1838)
  • Agaricus marginatus Batsch (1789), în prezent Galerina marginata Kühner (1935)
  • Agaricus nebularis Batsch (1789) ), în prezent Clitocybe nebularis P.Kumm. (1871)
  • Agaricus semiglobatus Batsch (1786), în prezent Protostropharia semiglobata Quél.(1872)
  • Clavaria atropurpurea Batsch (1783), în prezent Geoglossum atropurpureum Pers. (1797)

Specii denumite în onoarea savantului

modificare
 
Dissertatio inauguralis botanica, prima pagine
 
Elenchus fungorum, 1783
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 1, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1783
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 2, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 3, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1789, în total (3 volume) cu 42 de plăci colorate[18]
  • Naturgeschichte der Bandwurmgattung überhaupt und ihrer Arten insbesondere, nach den neuern Beobachtungen in einem systematischen Auszuge verfasst, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
  • Dispositio generum plantarum Jenensium secundum Linnaeum et familias naturales, quam speciminis inauguralis loco extulit, Editura Litteris Hellerianis, Jena 1786
  • Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea I: Allgemeine Einleitung. Kenntniß des Pflanzenkörpers, seiner Theile und seines Lebens. Wissenschaftliche Behandlung des Pflanzenreichs, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1787
  • Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea II: Merkwürdige Arten der Gewächse nach ihren Aehnlichkeiten geordnet. Anbau und Benutzung, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1788
  • Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea I: Allgemeine Geschichte der Natur, besonders der Säugthiere, Vögel, Amphibien und Fische, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1788
  • Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea II: Besondre Geschichte der Insekten, Gewürme und Mineralien, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1789
  • Botanische Bemerkungen, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1791 Observații botanice
  • Tabula affinitatum regni vegetabilis, Editura Landes-Industrie-Comptoir, Weimar 1802 Tabula affinitatum regni vegetabilis
  1. ^ a b „August Batsch”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b August Batsch, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b August Batsch, Sächsische Biografie, accesat în  
  5. ^ „August Batsch”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „August Batsch”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Grădina botanică, Jena
  9. ^ a b Hermann Ziegenspeck: „Batsch, August Johann Georg Karl” în: „Neue Deutsche Biographie”,vol. 1, Editura Duncker & Humblot, Berlina 1953, p. 628-629
  10. ^ Scrisori
  11. ^ Scrisoare lui Goethe spre Batsch
  12. ^ First Nature
  13. ^ Sphingidae Taxonomic Inventory
  14. ^ a b c d e f Der Tintling
  15. ^ Mycobank 2
  16. ^ Mycobank 3
  17. ^ Index Fungorum
  18. ^ „Elenchus Fungorum”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Heinrich Dörfelt, Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie” („Istoria micologiei”), Editura Einhorn – Eduard Dietenberger GmbH, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2
  • Ilse Jahn: „Zur Gründungs- und Entwicklungsgeschichte der Jenaer Botanischen Gärten (von 1586 bis 1864)”, în: „Wissenschaftliche Zeitschrift der Friedrich-Schiller-Universität Jena”, Naturwissenschaftliche Reihe, anul 37, caietul 1, 1988, p. 17–25

Legături externe

modificare