Zilele trădării

film din 1973 regizat de Otakar Vávra
Zilele trădării
Dny zrady

Afișul românesc al filmului
Titlu originalDny zrady
Genfilm dramatic
film istoric
film de război
RegizorOtakar Vávra
ScenaristMiloslav Fábera
Otakar Vávra
StudioStudioul Barrandov
Director de imagineJaromír Šofr
MontajAntonín Zelenka
MuzicaZdeněk Liška
DistribuțieJiří Pleskot
Bohuš Pastorek
Gunnar Möller
Jaroslav Radimecký
Vladimír Stach
Fred Alexander
Premiera27 aprilie 1973
Premiera în România  (1975-06-09)
Durata227 minute (2 serii)
film color
ȚaraCehoslovacia Cehoslovacia
Limba originalăcehă
dialogurile în germană, slovacă și rusă
Disponibil în românăsubtitrat
NominalizăriInternational Submission to the Academy Awards[*][[International Submission to the Academy Awards (A film submitted for Academy Awards consideration by a country's approved organization (jury or committee).)|​]] (Cehoslovacia, )  Modificați la Wikidata
Urmat deSokolovo (1974) și
Eliberarea orașului Praga (1975)
Prezență online

Zilele trădării (titlul original: în cehă Dny zrady) este un film dramatic cehoslovac de două serii[1][2], realizat în 1973 de regizorul Otakar Vávra, protagoniști fiind actorii Jiří Pleskot, Bohuš Pastorek, Gunnar Möller, Vladimír Stach, Fred Alexander și Jaroslav Radimecký. Protagoniștii itorisirii nu sunt doar actorii mari ai scenei politice de la acea vreme, ci sunt și membri ai unei familii fictive din clasa muncitoare din Praga ale căror destine sunt surprinse și în următoarele filme ale lui Vávra, Sokolovo (1974) și Eliberarea orașului Praga (1976).

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Pe 29 martie 1938, liderul sudeților germani Henlein are o întâlnire cu Hitler. Führerul îi ordonă să intensifice presiunea asupra guvernului cehoslovac. Pe 24 aprilie, la Karlsbad, „Sudetendeutsche Partei” (Partidul German al Sudeților) decide asupra a opt revendicări care sunt inacceptabile pentru președintele Cehoslovac, deoarece acestea ar duce în cele din urmă la destrămarea republicii. Beneš încă dă dovadă de o anumită disponibilitate de a negocia, iar pe Henlein îl deranjează acest lucru. Germanii sunt hotărâți să facă imposibile negocierile ulterioare prin incidente și violență. Biroul Politic al Partidului Comunist din Cehoslovacia este hotărât să întărească unitatea poporului pentru apărarea împotriva fascismului. Discursurile provocatoare ale lui Hitler au ca rezultat atacuri deschise asupra puterii de stat cehoslovace, care se soldează cu mai multe vieți. Legea marțială trebuie să fie declarată în zonele de frontieră. În lunile următoare, politicienii britanici și francezi negociază pentru că guvernele lor nu sunt dispuse să riște războiul de dragul unei țări mici. Aceștia ajung să facă presiuni puternice asupra președintelui pentru a ceda zonele de graniță, Sudeții, germanilor. Beneš recunoaște cu amărăciune trădarea foștilor aliați, dar nu apelează la Uniunea Sovietică pentru ajutor, în ciuda recomandărilor Partidului Comunist.

Pe 22 septembrie, muncitorii declanșează o grevă generală și organizează un miting în fața Parlamentului, în timp ce în interiorul Parlamentului deputatul Klement Gottwald face un discurs în care cheamă la rezistență. Chamberlain poartă noi negocieri cu Hitler, care cere cedarea imediată a Sudeților către Reich. Comandamentul suprem al armatei cehoslovace trimite unități blindate în zonele amenințate. Ambasadorul britanic îl sfătuiește pe Beneš să ordone mobilizarea, iar aceasta este întâmpinată cu un entuziasm copleșitor. Anglia și Franța continuă să negocieze cu Hitler și să cedeze cererilor sale...

Distribuție

modificare

Premii și nominalizări

modificare
  • 1973 – Festivalul Internațional de Film de la Moscova – Diploma juriului;
  • 1973 – Premiile Oscar
    • nominalizat de Cehoslovacia ca intrare la categoria Cel mai bun film străin dar nu a fost acceptat pentru nominalizare;
  • 1973 – Premiul Antonin Zapotocki acordat scenaristului filmului, Miloslav Fabera;
  • 1974 – Al 12-lea Festival de Film Ceh și Slovac de la Nitra – Premiul Special al Comitetului Festivalului
  • 1977 – Premiul de stat „Klement Gottwald” pentru trilogia de film - regizorul Otakar Vavra și scenaristul Miloslav Fabera.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare