Zoltán Márki
| Zoltán Márki | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Timișoara, România |
| Decedat | noiembrie 2002 (74 de ani) Debrețin, Ungaria |
| Frați și surori | Alpár Márki[*] |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | jurnalist poet |
| Limbi vorbite | limba maghiară |
Modifică date / text  | |
Zoltán Márki (n. , Timișoara, România – d. noiembrie 2002, Debrețin, Ungaria)[1] a fost un poet, jurnalist și redactor maghiar, originar din România. A fost fratele lui Alpár Márki.
Biografie modificare
A absolvit cursurile Colegiului Bethlen Gábor din Aiud (1947) și a obținut o diplomă de profesor în limbile maghiară-franceză la Facultatea de Filologie a Universității Bolyai (1951). A lucrat inițial ca redactor al publicațiilor în limba maghiară Igazság (1948), Utunk (1948-1960) și Igaz Szó(d) (1960-1962), apoi ca redactor al secției de poezie, apoi lector la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș (1962-1966)[2]. A revenit apoi în presă, lucrând din nou la săptămânalul Utunk (1966-1971) și apoi ca redactor-șef adjunct la A Hét (1973-1975), după care a fost director al Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca (1978-1981) și redactor al cotidianului Előre până la pensionare (1981-1988). János Szász a consemnat următoarele: „...a încercat mai multe lucruri, iar timpul l-a pus la încercare în multe alte aspecte: a fost pălmaș, apoi redactor editorial, profesor de facultate, director de operă, dar a rămas mereu loial poeziei”.
Operă modificare
A publicat primele articole, când era încă elev la liceu, în ziarul studențesc Gaudeamus(d) și în cotidianul Szabad Szó(d) din Timișoara (1946), iar apoi, când a devenit student, în săptămânalul Utunk din Cluj (1948). Primele sale poezii au fost incluse în antologia Ötven vers („Cincizeci de poezii”, 1950), în care au mai fost incluse versuri scrise de Artúr B. Bárdos, Zoltán Hajdu, Erik Majtényi și János Szász. Versurile acestui grup de poeți erau influențate într-o anumită măsură de proletcultism, dar istoria literară a lui Kántor-Láng subliniază că ulterior Márki „s-a distanțat de poemele agitatoare simple, lipsite de profunzime, mai întâi prin beția cuvintelor frumoase și prin supraaglomerarea barocă a imaginilor sale și a încercat compoziții mai mari, mai solicitante...” Iată ce scrie István Szőcs despre opera sa poetică: „...se luptă mereu cu impermanența și perisabilitatea și, dintre toate lucrurile din lume, se teme pentru integritatea stărilor pure și frumoase”. Criticul observă că, în ciuda aspectului lor urban, versurile sale conțin tonuri bucolice care vibrează pe acordurile nostalgice ale unui cult idilic al naturii.
Volume modificare
- Hűség („Loialitate”, poezii, 1954)
- A tengerész és a halál („Marinarul și moartea”, poezii, 1960)
- A dobrudzsai dervis („Dervișul din Dobrogea”, poezii, 1963)
- A tavasz nem hasonlít semmihez („Primăvara n-are asemănare”, roman, 1965)
- Napszakok éhsége („Foamea anotimpurilor”, poezii, 1969)
- A láthatatlan kesztyű („Mănușa invizibilă”, poezii, Cluj, 1970)
- A megsebzett harangjáték („Carillonul rănit”, 50 de poezii, 1972)
- Minden egyszerre kezdődött („Totul a început dintr-o dată”, poezii și scrieri de tranziție, 1976)
- A kertben szerda van („Este miercuri în grădină”, poezii, 1981)
Note modificare
- ^ Pongrácz P. Mária: Márki Zoltán emlékére. Nyugati Jelen (Arad), 30 noiembrie 2002. Online hozzáférés Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Marian Pop, Dicționar de literatură română contemporană, Editura Albatros, București, 1977, p. 363.
Bibliografie modificare
- Romániai magyar irodalmi lexikon (Dicționar al literaturii maghiare din România): Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés IV. (N–R). Gyula Dávid (coord.). București: Kriterion; Cluj: Erdélyi Múzeum-Egyesület. 2002. ISBN 973-26-0698-3
Legături externe modificare
- Ferenc Szemlér, „Márki Zoltán verseskönyvéről” („Despre cartea de poezii a lui Zoltán Márki”), în Igaz Szó, nr. 1/1955.
- József Méliusz, „A győztes költő” („Poetul câștigător”), în Igaz Szó, nr. 9/1964.
- János Kovács, „Megfékezett romantika” („Romantism reținut”), în Igaz Szó, nr. 10/1965.
- Aladár Lászlóffy, „A mozdulat és ami mögötte van” („Mișcarea și ce se află în spatele ei”), în Utunk, nr. 45/1968.
- Gusztáv Láng, „Vers, kísérlet, eredmény” („Poezie, experiment, rezultat”), în Utunk, nr. 3/1970.
- Attila Mózes, „Töredék-kritika versekről és átmenetekről” („Critică fragmentară a poeziei și tranzițiilor”), în Igaz Szó, nr. 2/1977.
- István Szőcs, „A versben szerda van...” („În poezie este miercuri...”), în Előre, 9 septembrie 1981.
- János Szász, „Csöndes közelkép egy költőről. A 60 éves Márki Zoltán üdvözlése” („Prim-plan tăcut al unui poet. Salutări de la Zoltán Márki, la vârst˙a de 60 de ani”), în Utunk, nr. 2/1988.
- Zsolt Gálfalvi, „Viața poetului e poezia însăși”, în România literară, 22 mai 1988.