Wikipedia

Zsigmond Pál Jakó

istoric român
(Redirecționat de la Zsigmond (Sigismund) Jakó Pal)
Zsigmond Pál Jakó
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Roșiori, România Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj-Napoca, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Hajongard din Cluj Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[2]
limba română Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiPremiul Széchenyi  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zsigmond Pál Jakó, cunoscut și ca Sigismund Jakó, (n. 2 septembrie 1916, Biharfélegyháza, în prezent Roșiori, Bihor - d. 26 octombrie 2008, Cluj), a fost un istoric și arhivar maghiar din România, membru de onoare al Academiei Române (din 1996).

Membru de onoare al Academiei Române

Biografie modificare

Studii modificare

Zsigmond Pál Jakó s-a născut în data de 2 septembrie 1916, în Roșiori (comuna Diosig, județul Bihor). Și-a încheiat studiile secundare în anul 1936[3], la Hajdúböszörmény (Ungaria)[4]. În anul 1939 a obținut titlul de licențiat în istorie, latină și litere[5], prin absolvirea studiilor în cadrul Facultății de Litere și Filosofie din Budapesta. Și-a finalizat studiile doctorale în 1940, când i-a fost acordat titlul de „Doctor în Istorie”[6].

Activitate științifică și didactică modificare

În intervalul 1939-1940 a îndeplinit funcția de preparator în cadrul Institutului de Istorie al Universității „Pázmány” (Budapesta), iar între 1940 și 1941 a fost arhivist la Arhivele Statului din Budapesta.

Anul 1941 marchează mutarea sa la Cluj, unde a fost arhivist (1941-1946)[7] și director (1947-1949)[8] al Arhivei Muzeului Ardelean. În ceea ce privește cariera didactică, Zsigmond Jakó a fost asistent (1942-1944), iar apoi profesor universitar (1944-1981) la Facultatea de Istorie a Universității Bolyai (din 1959 Universitatea Babeș-Bolyai[9]). Pe plan științific, a ocupat în perioada 1948-1968 postul de cercetător la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj[10].

Operă modificare

În planul cercetării istorice, s-a remarcat ca medievist, prin contribuțiile aduse în domeniul științelor speciale ale istoriei (Paleografie latină, Codicologie, Diplomatică, Sigilografie, Filigranologie și Arhivistică). Pe lângă activitatea ca editor de surse diplomatice referitoare la istoria medievală a Transilvaniei, Zsigmond Jakó a avut contribuții în domenii ca istoria culturii medievale, istoria naționalității maghiare din Transilvania, istoria cărții manuscrise și tipărite, precum și a bibliotecilor[11]. Printre lucrările sale se numără:

  • Bihar megye a török pusztítás előtt, Budapest, 1940;
  • A gyalui vártartomány urbáriumai, Kolozsvár, 1944;
  • Istoricul manufacturilor de potasă din Valea Ungurului și Călin, în: Studii și cercetări științifice, vol. IV, pag. 347-420, Cluj, 1953;
  • A magyarpataki és a kalini hamuzsír-huta története: Adatok az erdélyi kapitalista erdőgazdálkodásnak és a nagybirtok ipari vállalkozásainak a kezdeteiről, Bukarest, 1956;
  • Az otthon és művészete a XVI–XVII. századi Kolozsváron: Szempontok reneszánszkori művelődésünk kutatásához, Kolozsvár, 1958;
  • Instrucțiuni arhivistice ale oficiilor din Transilvania 1575–1841: Problema reorganizării arhivelor vechi din Transilvania, București, 1958;
  • Az erdélyi papírmalmok feudalizmuskori történetének vázlata, Kolozsvár, 1964;
  • Ismeretlen magyar drámai emlék a XVI. századból, Bukarest, 1965;
  • Scrierea latină în evul mediu, București, 1971 (împreună cu Radu Manolescu);
  • Írás, könyv, értelmiség: Tanulmányok Erdély történelméhez, Bukarest, 1976;
  • Philobiblon Transilvan, București, 1977;
  • Nagyenyedi diákok 1662–1848, Bukarest, 1979 (împreună cu István Juhász);
  • A latin írás története, Budapest, 1987 (împreună cu Radu Manolescu);
  • A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei 1289–1556, I–II. köt., Budapest, 1990;
  • Erdélyi okmánytár: Oklevelek, levelek és más írásos emlékek Erdély történetéhez I.: 1023–1300, Budapest, 1997;
  • Társadalom, egyház, művelődés: Tanulmányok Erdély történelméhez, Budapest, 1997.

Titluri și distincții modificare

Afilieri modificare

Bibliografie modificare

  • Clujeni ai secolului 20: dicționar esențial, Irina Petraș (coord.), Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2000.
  • Enciclopedia istoriografiei românești, Ștefan Ștefănescu (coord.), București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1978.
  • Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat, Dan Fornade, Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007.

Note modificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Petraș, Irina (). Clujeni ai secolului 20: dicționar esențial. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 161. 
  4. ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. p. 186. 
  5. ^ „Jakó Zsigmond Pál - Memorie şi cunoaştere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  6. ^ Fornade, Dan (). Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 279. 
  7. ^ Fornade, Dan (). Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 279. 
  8. ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. p. 186. 
  9. ^ „Universitatea Babeș-Bolyai”. Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  10. ^ Fornade, Dan (). Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 279. 
  11. ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. p. 186. 
  12. ^ Fornade, Dan (). Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 280. 
  13. ^ Fornade, Dan (). Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. p. 280. 

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zsigmond_Pál_Jakó&oldid=15665332