Șoldănești, Botoșani

sat în comuna Blândești, județul Botoșani, România
Șoldănești
—  sat  —
Șoldănești se află în România
Șoldănești
Șoldănești
Șoldănești (România)
Localizarea satului pe harta României.
Șoldănești se află în Județul Botoșani
Șoldănești
Șoldănești
Șoldănești (Județul Botoșani)
Localizarea satului pe harta județului Botoșani
Coordonate: 47°44′6″N 26°55′31″E ({{PAGENAME}}) / 47.73500°N 26.92528°E

Țară România
Județ Botoșani
ComunăBlândești

SIRUTA39113

Altitudine189 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total366 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal717376

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Șoldănești este un sat în comuna Blândești din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Șoldănești din comuna Blândești, se află așezat în partea sud-estică a județului, la kilometrul 21 de pe șoseaua Botoșani – Ștefănești fiind deviat la 2 km de la această șosea. Este situat pe așa numitul Dealul Mare, având ca vecini la Nord – satul Vânători, la Sud – satul Ionășeni, la Est – comuna Albești și la Vest – satul Talpa.

Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 – 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă – mi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce –a fost a lui Șoldan …”. Acest Șoldan pare să –și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 – 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor. În ciuda vechimii satului, dezvoltarea demografică a decurs destul de lent, înregistrându-se în 1816 – 50 de familii, în 1930 – 113 familii, în 1969 – 162 familii, în prezent (2010) existând 156 de familii.

Ocupația de bază a fost din cele mai vechi timpuri creșterea animalelor și agricultura.

Biserica

modificare

Biserica a fost construită de către locuitorii satului în perioada 1882 -1892 la stăruința preotului Mihai Lăpușneanu din Parohia Cerchejeni, fiind sfințită la 4 decembrie 1892 cu hramul „Sf. M. Mc. Varvara”. Ea este menționată în volumul „Cultul ortodox din județul Botoșani în 1906”, pagina 139 : „ Biserica filială din Șoldănești, zidită de obștea satului din cărămidă și piatră în anul 1893, nu posedă nici o avere. De la construcția ei și până în prezent a avut preot pe Mihai Lăpușneanu ; a avut o singură reparație la clădire și până în prezent și astăzi se găsește în stare bună”. Trebuie remarcat faptul că populația atât de redusă ca număr ( 344 locuitori în 1891 ), a putut construi prin eforturile lor bănești o mică biserică de zid, în timp ce alte sate mai dezvoltate nu aveau măcar una din lemn. În anul 1893, în urma arondării parohiilor și datorită apariției noii Legi a Clerului de mir, satul Șoldănești, trece ca filie la Parohia Ionășeni, cu excepția anilor 1939 – 1943 când a fost parohie independentă. Din 1993 a redevenit parohie, dar neavând preot a rămas tot filială a Parohiei Ionășeni.

Preoții care au păstorit în Șoldănești au fost:
  • Pr. Neculai Costinescu ( 1893 – 1939).
  • Pr. Paroh Mihai Panaitescu ( 1939 – 1942).
  • Pr. Paroh Mihail Fl. Gavril (1942 – 1943).
  • Pr. Vasile Pavel ( 1943 – 1948).
  • Pr. Petru Palaghiu (1948 – 1991).
  • Pr. Vasile Micu ( 1992 – 2003 ).
Din data de 2 februarie 2003 paroh al satului Șoldănești este Pr. Ioan Grunzac.

Biserica a fost restaurată între 1939 – 1940, în 1950, 1963, 1976, ultima reparație având loc în perioada 1995 – 2002 sub păstorirea preotului Vasile Micu, fiind sfințită în octombrie 2002 de P.S. Calinic Botoșineanu. Toate reparațiile s-au realizat cu ajutorul credincioșilor din parohie. Parohia Șoldănești nu a deținut teren sau vreun alt imobil până în 1993 când a primit 2 ha. de pământ. Din toamna anului 2003 preotul Ioan Grunzac a început împreună cu credincioșii să construiască casa parohială, care în prezent se află în stadiul finisajului exterior. De asemenea s-a ridicat și o casă praznicală în curtea bisericii. Asemenea străbunicilor lor care au ridicat o biserică din cărămidă și credincioșii de azi dovedesc că au dragoste de Dumnezeu și de Biserică ridicând în trei ani din forțe proprii o frumoasă casă parohială, în ciuda numărului redus de familii.