Constantin Bodin
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
| Constantin Bodin | |
| Rege de Doclea și Dalmația Țar al Bulgariei | |
 Constantin Bodin (1081–1101) Rege de Doclea, (1073) Țar al Bulgariei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Bodin Vojislavljević |
| Născut | secolul al XI-lea  |
| Decedat | 1108 |
| Părinți | Mihail Vojislav Neda |
| Frați și surori | Vladimir Vojisavljević[*] Dobroslav II[*] Petrislav of Rascia[*] |
| Căsătorit cu | Jakvinta de Bari |
| Copii | George of Duklja[*] Mihailo II of Duklja[*] |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Casa Vojislavljevićilor |
| Domnie | |
| Domnie | cca. 1050 - 1108 |
| Predecesor | Mihail Vojislav |
| Succesor | Mihail II Vojislav și Dobroslav II |
Modifică date / text  | |
Constantin Bodin (În sârbă și bulgară: Константин Бодин; cca. 1072–1108) este un rege[1] din secolul al XI-lea care a guvernat Regatul de Doclea[2][3][4] de la 1081 până la 1101. Înainte de a deveni conducător al Doclei a fost încoronat ca Împărat Bulgar cu numele Petru III (Петър III) în 1072. Era membru din dinastía Vojislavljevic de Doclea și Casa de Vlastimirović iar după moartea tatălui său a devenit succesorul tronului său. Prin legăturile sale strânse cu Papa, a obținut Episcopat.
Origine
modificareConstantin Bodin era un fiu al regelui Mihail I de Doclea (ori Zeta) și Neda. Tatăl său Mihail era fiul príncipelui Ștefan Vojislav și Teodora Kosara a Bulgariei, nepoata Împăratului Samuel al Bulgariei.
Împărat al Bulgariei ca Petru III
modificareÎn 1072 nobili bulgari din Skopje planificau o rebeliune contra domniei bizantine sub conducerea lui George Voitec, un descendent din antica nobilime bulgară. Rebelii au consultat pe regele Mihail I de Zeta pentru a oferii pe unul din fii săi, ca descendent al Casa de Cometopuli, pentru a asuma tronul bulgar și pentru a termina opresiunea[5] făcută de bizantini.[6]
În toamna anului 1072, Mihail I trimite cu plăcere pe fiul său Bodin cu 300 trupe, care ajunge la Prizren și se reunește cu George Voitec și alți magnați. La Prizren[7] ei l-au încoronat ca "Împărat al Bulgariei" și I-au dat numele 'Petăr III', renumindu-se după numele Împăratului-Sfânt Petru I (decedat în 970) și al lui Petăr II Delian (care a condus prima revoltă mare contra conducerii bizantine în 1040–1041).[6]
Comandantul militar, Vojvoda Petrilo, s-a îndreptat spre sud și a luat Ohrid și Devol, dar a suferit o înfrângere la Kastoria. Trupele recentului încoronat Petru III au luat Niš și Skopje cu ajutorul lui George Voitec, el primul care l-a trădat pe Petru III, și a încercat să-i trădeze pe bizantini, dar era în zadar. În altă bătălie Petru III a fost luat prizonier pentru bizantini și trimis, împreună cu George Voitec, ca prizonieri la Constantinopol. George Voitec a murit "pe drum", în timp ce Petru III a zăcut ca prizonier prima dată în Constantinopol și apoi în Antiohía.
Când Mihail I a auzit despre capturarea fiului său, a trimis generalul bizantin capturat Langobardopoulos, care s-a însurat cu una din fiicele sale, pentru al recupera. Langobardopoulos, însă, ia înfrânt pe bizantini.[6]
Rege de Doclea
modificarePrin 1078 marinarul venețian l-au recuperat pe Constantine Bodin din captivitate și l-au întors la tatăl său Mihail I de Doclea. Puțin mai târziu, în 1081, Mihail a murit, și Constantin Bodin la succedat pe tatăl său ca rege.
În 1085, Constantin și frații săi au reprimat o revoltă a verilor lor primari, fii fratelui lui Mihail, Radoslav în zupa de Zeta, și Constantin Bodin a guvernat fără opoziție. În ciuda opoziției sale anterioare față de Imperiul Bizantin, Constantin Bodin la început ia ajutat pe bizantini contra atacurilor lui Robert Guiscard și normanzilor săi la Durazzo în 1081, dar apoi a stat deoparte, permițând normanzilor să ia cetatea.
În această epocă, Constantino Bodin s-a căsătorit cu fiica unui nobil pro-normand din Bari. Relațiile lui Constantin Bodin cu Occidentul includeau aprobarea lui pentru Papa Urbano II în 1089, care i-a asigurat o concesie importantă, la ascensiunea de episcopului săi la rangul de arhiepiscop. Acesta era primul titlu de arhiepiscop Sârb din istorie.
Constantin Bodin intenționa să mențină marele regat al tatălui său. Pentru acesta, a făcut campanii în Bosnia și Rascia, prin instalarea rudeniei lui Ștefan ca ban în Bosnia și a nepoților Vukan și Marcu ca župani în Raška. Cei doi frați erau fii ai lui Constantine Bodin jumate-frate Petrislav, care a guvernat Raška în cca. 1060–1074. Totuși, după moartea lui Robert Guiscard în 1085, Constantin Bodin întâmpina ostilitatea Imperiului Bizantin, care au recuperat Durazzo și se pregăteau să-l pedepsească pe regele de Doclea pentru luarea părții normanzilor.
Campania bizantină contra Doclea este cam între 1089 și 1091, și putea avea ca succes final luarea lui Constantin Bodin ca prizonier pentru a II-a oară. Cu toate că regatul a supraviețuit, teritorii puțin depărtate precum Bosnia, Raska, și Hum (Zahumlje) s-au separat sub propria lor guvernare. Nu se știe exact ce s-a întâmplat în Doclea, și este posibil să fi fost pe durata domniei lui Constantin Bodin un posibil război civil. Regina Jakvinta a persecutat în mod nepoliticos pe posibilii pretendenți la tron, inclusiv pe Branislav, vărul lui Constantine Bodin, și pe familia acestuia. După ce un număr mare din aceste persoane au fost asasinate ori exilate de Constantine Bodin și soția lui, Biserica a reușit prevină iminenta vărsare de sânge pentru a nu se ajunge la un război civil complet.
În iarna dintre 1096-1097 Cruciadele sub Raymond de Toulouse s-au reunit sub Bodin la Scutari (Shkodër), unde cruciații au fost găzduiți cu ospitalitate și întreținuți.[2][3]
La moartea lui Constantin Bodin în 1101 ori posibil în 1108, Doclea se vedea implicată în problema cauzată pentru conflictul dinastic care a început să se dezvolte în timpul domniei sale.
Căsătoria
modificareCu soția sa Jakvinta de Bari, Constantin Bodin a avut mai mulți fii, printre care:
- Mihail (Mihail II), rege de Doclea cca. 1101-1102
- George (Đorđe), rege de Doclea cca. 1118 y 1125-1127
Referințe
modificare- ^ Kosovo Și Metohia În Epoca Medievală – Cercetări Arheologice Facultatea de Filozofie din Belgrad, 1999
- ^ a b Journal de studii teologice, Vol 19-20 Macmillan, 1918[necesită pagina]
- ^ a b Sârbii în Balcani în lumina Descoperirilor Arheologice
- ^ The Serbian question in the Balkans Facultatea de Geografie, Universitatea din Belgrad, 1995
- ^ Scylitzes Continuatus: 163
- ^ a b c Granița Bizantină Balcanică, p. 142
- ^ Georges Cedrenus Ioannis Scylitzae ope ab I. Bekkero suppletus et emendatus II, Bonnae, 1839, pp 714-719
Bibliografie
modificare- John V.A. Fine Jr., The Early Medieval Balkans, Ann Arbor, 1983.
- Kosovo And Metohia In The Middle Ages - Archaeological Research Belgrade Philosophical Faculty, 1999]
- The Serbian question in the Balkans Faculty of Geography, University of Belgrade, 1995
- Books.google.com[nefuncțională]
