26P/Grigg-Skjellerup
Cometa Grigg-Skjellerup
Denumiri alternative1808 C1; 1808 III;
1902 O1; 1902 II;
1902c; 1922 K1;
1922 I; 1922b;
1927 F1; 1927 V;
1927e; 1932 II;
1932d; 1937 III;
1937e; 1942 V;
1942d; 1947 II;
1947a; 1952 IV;
1952b; 1957 I;
1956i; 1961 IX;
1961g; 1967 I;
1966f; 1972 II;
1972b; 1977 VI;
1977b; 1982 IV;
1982a; 1987 X;
1986m; 1992 XVIII
Tip obiectJupiter-family comet[*][[Jupiter-family comet (family of periodic comets with an orbital period of less than 20 years and an inclination of up to 30 degrees)|​]][1]
Obiecte din apropierea Pământului[1]  Modificați la Wikidata
Numit dupăJohn Grigg
John Francis Skjellerup
Date generale
Descoperire1808; 1902, 1922
Caracteristicile orbitei
Semiaxa mare3,0437 u.a.
Distanța la periheliu1,1168 u.a.
Distanța la afeliu4,9332 u.a.
Excentricitatea0,6631
Perioada siderală5,31 ani
Înclinarea față de ecliptică22,36 °
Date fizice
Raza medie2,6 km (diametru mediu)[2]
Magnitudine aparentă11 (maximă)[3]
Locul descopeririiThames[*][[Thames (town in Waikato, New Zealand)|​]][4]  Modificați la Wikidata
Data descoperirii[1]  Modificați la Wikidata

26P/Grigg-Skjellerup (sau Cometa Grigg-Skjellerup) este o cometă periodică, care a fost vizitată de sonda spațială Giotto.

Descoperirea cometei

modificare

Cometa fusese descoperită de Jean-Louis Pons în 1808, apoi, după aproape un secol, a fost redescoperită în 1902 de către John Grigg, și redescoperită, din nou, în 1922 de către John Francis Skjellerup.

În 1972 au fost descoperite Pi Puppidele, o ploaie de meteori asociată trecerii la periheliu a acestei comete.

Într-un târziu, în 1987, astronomul slovac Ľubor Kresák a descoperit că 26P/Grigg-Skjellerup este cometa observată, în 1808, de astronomul francez Jean-Louis Pons.

În anul 2003 a fost descoperit un mineral necunoscut pe Pământ, siliciura de mangan, identificat pentru prima dată în praful ieșit din coada cometei, a cărei orbită a traversat stratosfera terestră, în aprilie 2003.

Ploi de meteori

modificare

În 1972 s-a descoperit că această cometă este responsabilă a ploii de meteori a Pi Puppidelor, care apar în jurul lui 23 aprilie; această ploaie de meteori este observabilă doar din Emisfera sudică, fiind mai intensă în anii în care cometa trece la periheliu.

Ultimele perihelii

modificare

Revenirea cometei din 2002 (cu periheliul estimat pentru data de 8 octombrie 2002) a fost defavorabilă și nu au fost făcute observații ale astrului.

Ultimele perihelii ale cometei au fost la 6 iulie 2013[5][6] și la 23 martie 2008.

Următorul periheliu

modificare

Următorul periheliu va avea loc la 1 octombrie 2018.[7]

Survolată de sonda spațială Giotto

modificare

Cometa a fost survolată de sonda spațială Giotto, la 10 iulie 1992, la o distanță de 200 de kilometri, cu viteza de 13,99 km/s. Nicio fotografie nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat de impactul firicelelor de praf în timpul survolării Cometei Halley.

Totuși întâlnirea a constituit un succes și a permis culegerea unor numeroase informații despre mediul din vecinătatea unei comete.[8]

Totodată sonda a constatat o ușoară divizare a nucleului cometar, o mică bucată detașându-se de cometă.

Legături externe

modificare