Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

(Redirecționat de la APCE)

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (abreviat APCE) este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei (organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept). Adunarea Parlamentară alege judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.

Camera plenară a Adunării

Adunarea este formată din 318 de parlamentari delegați de către parlamentele naționale ale celor 47 de state membre ale Consiliului și în general se întrunește de patru ori pe an pentru sesiuni plenare de o săptămână de la Strasbourg.

Prima sesiune a avut loc în Strasbourg, la 10 august 1949, putând fi considerată cea mai veche adunare parlamentară internațională cu o compoziție pluralistă de membri aleși democratic pe baza unui tratat interguvernamental.

Componența de delegații parlamentareModificare

Parlament Locuri Accedere
  Albania 4 1995
  Andorra 2 1994
  Armenia 4 2001
  Austria 6 1956
  Azerbaidjan 6 2001
  Belgia 7 1949
  Bosnia și Herțegovina 5 2002
  Bulgaria 6 1992
  Croația 5 1996
  Cipru 3 1961 - 1964, 1984
  Cehia 7 1991
  Danemarca 5 1949
  Elveția 6 1963
  Estonia 3 1993
  Finlanda 5 1989
  Franța 18 1949
  Georgia 5 1999
  Germania 18 1951
  Grecia 7 1949
  Islanda 3 1959
  Irlanda 4 1949
  Italia 18 1949
  Letonia 3 1995
  Liechtenstein 2 1978
  Lituania 4 1993
  Luxemburg 3 1949
  Macedonia 3 1995
  Malta 3 1965
  Republica Moldova 5 1995
  Monaco 2 2004
  Muntenegru 3 2007[1]
  Olanda 7 1949
  Norvegia 5 1949
  Polonia 12 1991
  Portugalia 7 1976
  România 10 1993
  Rusia 18 1996
  San Marino 2 1988
  Serbia 7 2003
  Slovacia 5 1993[2]
  Slovenia 3 1993
  Spania 12 1977
  Suedia 6 1949
  Turcia 12 1949
  Ucraina 12 1995
  Ungaria 7 1990
  Regatul Unit 18 1949

Prezența Belarusului a fost suspendată la 13 ianuarie 1997.

PreședințiModificare

Președinți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care au fost:

Perioadă Nume Țară Partid
1949 Édouard Herriot (interimar)   Franța Partidul Radical
1949–51 Paul-Henri Spaak   Belgia Partidul Socialist
1952–54 François de Menthon   Franța Mișcarea Popular Republicană
1954–56 Guy Mollet   Franța Partidul Socialist
1956–59 Fernand Dehousse   Belgia Partidul Socialist
1959 John Edwards   Regatul Unit Partidul Laburist
1960–63 Per Federspiel   Danemarca Venstre
1963–66 Pierre Pflimlin   Franța Mișcarea Popular Republicană
1966–69 Geoffrey de Freitas   Regatul Unit Partidul Laburist
1969–72 Olivier Reverdin   Elveția Partidul Liberal
1972–75 Giuseppe Vedovato   Italia Democrația Creștină
1975–78 Karl Czernetz   Austria Partidul Social Democrat
1978–81 Hans de Koster   Olanda Partidul Popular pentru Libertate și Democrație
1981–82 José María de Areilza   Spania Uniunea Centrului Democratic
1983–86 Karl Ahrens   Germania Partidul Social Democratic
1986–89 Louis Jung   Franța Centrul Social-Democraților
1989–92 Anders Björck   Suedia Partidul Moderat
1992 Geoffrey Finsberg   Regatul Unit Partidul Conservativ
1992–95 Miguel Ángel Martínez Martínez   Spania Partidul Socialist Muncitoresc
1996–99 Leni Fischer   Germania Uniunea Creștin-Democrată
1999–2002 Russell Johnston   Regatul Unit Liberalii Democrații
2002–2004 Peter Schieder   Austria Partidul Social Democrat
2005–2008 René van der Linden   Olanda Apelul Creștin-Democrat
2008–2010 Lluís Maria de Puig   Spania Partidul Socialist Muncitoresc
2010–2012 Mevlüt Çavușoğlu   Turcia Partidul Justiției și Dezvoltării
2012–2014 Jean-Claude Mignon   Franța Uniunea pentru o Mișcare Populară
2014 Anne Brasseur   Luxembourg Partidul Democrat

ReferințeModificare

  1. ^ previously part of Serbia and Montenegro: member since 2003
  2. ^ Previously part of Czechoslovakia, member since 1991

Legături externeModificare

BibliografieModificare

  • fr Le Conseil de l'Europe, Jean-Louis Burban, publisher PUF, collection «Que sais-je ?», n° 885.