Acid levulinic

compus chimic
Acid levulinic
Identificare
Număr CAS123-76-2
ChEMBLCHEMBL1235931
PubChem CID11579
Formulă chimicăC₅H₈O₃[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară116,047 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Punct de topire29 °C[3]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul levulinic (de asemenea numit și acid 4-oxopentanoic) este un compus organic, fiind cel mai simplu reprezentant din clasa gama-cetoacizilor, și are formula chimică CH3C(O)CH2CH2CO2H. Este un compus cristalin, alb, solubil în apă și în solvenți organici polari. Este derivat prin degradarea celulozei și este un potențial precursor de biocarburanți.[4]

Obținere modificare

Procedeul original de sinteză a acidului levulinic era realizat prin încălzirea hexozelor, precum glucoza sau fructoza sau a amidonului în acid clorhidric diluat sau acid sulfuric.[5][6][7] Randamentul depinde de natural acizilor, de concentrația lor, și de condițiile de temperatură și presiune folosite.[8] În afară de acid formic, se mai obțin prin această metodă și alți produși secundari, parțial insolubili. Aceștia sunt colorați, iar procedeele de eliminare completă a lor este destul de dificilă.

 

Proprietăți modificare

Aplicații modificare

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ a b „Acid levulinic”, 4-Oxopentanoic acid (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Acid levulinic”, 4-Oxopentanoic acid (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset 
  4. ^ Biorefineries – Industrial Processes and Products. Status Quo and Future Directions. Vol. 1, Edited by Birgit Kamm, Patrick R. Gruber, Michael Kamm. 2006, WILEY-VCH, Weinheim. ISBN: 3-527-31027-4
  5. ^ Mulder, G. J. (). „Untersuchungen über die Humussubstanzen” [Investigations on humic substances]. J. Prakt. Chem. (în German). 21 (1): 203–240. doi:10.1002/prac.18400210121. 
  6. ^ A. Freiherrn, V. Grote, B. Tollens, "Untersuchungen über Kohlenhydrate. I. Ueber die bei Einwirkung von Schwefelsäure auf Zucker entstehende Säure (Levulinsäure)" Justus Liebigs Annalen der Chemie volume 175, pp. 181-204 (1875). doi:10.1002/jlac.18751750113 10.1002/jlac.18751750113
  7. ^ B. F. McKenzie (), „Levulinic acid”, Org. Synth. ; Collective Volume, 1, p. 335 
  8. ^ S.L.Suib, New and Future Developments in Catalysis – Catalytic Biomass Conversion, Elsevier, (2013). ISBN: 978-0-444-53878-9