Wikipedia

Albert Reich (pictor)

pictor, grafician și ilustrator german
(Redirecționat de la Albert Reich)
Albert Reich
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Neumarkt in der Oberpfalz, Bavaria, Imperiul German[4][1][3] Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani)[5][1] Modificați la Wikidata
München, Germania Nazistă[1][6][3] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Waldfriedhof din München[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Reich-ul German Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
ilustrator[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMünchen[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[8] Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Albert Reich (n. , Neumarkt in der Oberpfalz, Bavaria, Imperiul German – d. , München, Germania Nazistă) a fost un pictor, grafician, desenator și ilustrator german.

Biografie

modificare

Albert Reich, fiul unui cizmar, a absolvit în 1898, Școala de Arte Aplicate din Nürnberg, devenind pictor decorativ. În perioada 1901/1902 a beneficiat de o bursă a Fundației "Maximilian" în valoare de 360 de mărci.[9] Apoi, pe 30 octombrie 1902, s-a înscris la Academia Imperială de Arte Frumoase din München.[10] Acolo i-a avut ca profesori pe Johann Caspar Herterich, Heinrich von Zügel și Peter von Halm.

Din 1907 până la moartea sa, el a lucrat ca ilustrator al revistei "Die Oberpfalz" imprimate de editura "Laßleben" din Kallmünz. În 1911, el a preluat școala de pictură în aer liber a lui Melchior Kern, pe care a condus-o până la izbucnirea Primului Război Mondial. Primele sale picturi erau inspirate din viața rurală.[11] Pe 31 mai 1912 s-a căsătorit la Scharbow cu eleva sa, pictorița Elisabeth „Lisbeth” Anna Karla Martha, născută Sellschopp (n. 24 iulie 1884, Lexow – d. 9 ianuarie 1958, München).[12] Din această căsătorie s-au născut patru fiice.[13] Lisbeth Reich a lucrat, de asemenea, la ilustrarea unora din cărțile sale.

  •  
    Grădina "Brey" din Kallmünz (acuarelă; 1912)
  •  
    Țărancă în grădină, la Kallmünz (desen)
  •  
    Remorcarea unei bărci la Kallmünz (desen)
  •  
    Teascuri de vin în Palatinat (ilustrație din 1924)

Primul Război Mondial și anii de după război

modificare

În timpul războiului Reich a ilustrat ca pictor de război jurnalele militare ale Corpului Alpin german, descriind faptele de arme eroice și romantice ale militarilor germani. A creat în 1920, împreună cu Theodor Strasser, un memorial de război pentru biserica parohială "Adormirea Maicii Domnului" din Duggendorf, iar în 1922/1923 a realizat un alt memorial de război pentru piața centrală a localității Kallmünz.[11] În același loc s-a aflat, până în 1912, casa sacristanului. Reich a realizat pictura plafonului fără remunerație financiară. Proiectul structural al memorialului a fost efectuată de către Georg Hauser (1892-1968) din Kallmünz.[14]

  •  
    Marea moschee din Üsküb (desen în Leipziger Volkszeitung, 1916)
  •  
    Neînvinși pe câmpul de luptă (1918)
  •  
    Memorialul de război de la biserica parohială "Adormirea Maicii Domnului" din Duggendorf (1920)
  •  
    Memorialul de război din piața localității Kallmünz (1922/1923)

Perioada național-socialismului

modificare

Reich a fost național-socialist încă de la început. Împreună cu prietenul său, Dietrich Eckart, a realizat coperta primei ediții a cărții politico-ideologice Mein Kampf a lui Adolf Hitler.[15] În 1930, el a fondat în cartierul Milbertshofen din München o filială a NSDAP-ului și apoi, s-a dedicat artistic mișcării naziste. Odată cu venirea la putere a lui Hitler în 1933, obiectivele militarist-propagandistice ale nazismului pot fi observate în imaginile sale.[11] Reich, care era, de asemenea, prieten cu Christian Weber, a fost menționat în Observatorul "Volkisch" drept „probabil [...] primul artist vizual, [care] cu creionul și pensula a devenit propagandist al național-socialismului”. În contextul festivităților organizate pentru aniversarea a 125 de ani de la primul Oktoberfest din München a avut loc în 1935 o mare paradă aniversară, sub motto-ul „Oraș mândru – țară veselă”, iar Reich a fost desemnat să se ocupe cu organizarea și direcția artistică a festivităților.[15] El a fost însărcinat, de asemenea, cu realizarea programului artistic al Festivalului internațional al curselor de cai de pe Hipodromul "Riem".[16] În această calitate, el a proiectat, printre altele, procesiunea jubiliară din 25 iulie 1936 intitulată „500 de ani de curse de cai germane la München”. El a participat de mai multe ori cu picturi în Marea expoziție de artă germană organizată în clădirea "Haus der Deutschen Kunst".[17]

  •  
    Sărbătoarea Frontului de Fier (1931)
  •  
    Coperta cărții Mein Kampf
  •  
    Frontul viu (1931)
  •  
    Marele miting aviatic de la München din 25 august 1935 (afiș)
  •  
    Pictura lui Hitler

Mormânt

modificare
 
Piatra sa de mormânt în Waldfriedhof

Rich a fost îngropat în cimitirul de război Waldfriedhof (parcela 63; mormântul 24) din München-Großhadern.

Omagii și critici

modificare

În martie 1942, Biroul Rosenberg a solicitat numirea ca profesor a lui Albert Reich; el a lucrat din 1921 ca pictor, membru al S.A.-ului și luptător politic în cadrul mișcării naziste.[18] Adolf Hitler i-a acordat titlul de profesor în 1942, la scurt timp după moartea sa, în semn de recunoaștere a activității sale în sluba regimului nazist.[11]

La scurt timp după aniversarea unui mileniu de atestare documentară, rolul lui Reich a fost din ce în ce mai criticat în orașul său natal, din cauza aderării sale la cauza nazistă. Strada care i-a purtat numele începând din anii 1950 în cartierul Wolfstein din orașul său natal Neumarkt a fost redenumită în 2011, după mai mulți ani de discuții. Consiliul de construcții al primăriei a acceptat, în sfârșit, în noiembrie 2010 o moțiune a organizației "Freien Liste Zukunft" (FLitZ) pentru redenumirea străzii.[19] O placă suplimentară fusese deja pusă sub indicatorul străzii unde se menționa că Reich a fost un „susținător dezastruos al național-socialismului”.[20] În afară de Reich, mai exista un teolog protestant cu același nume.[21]

Strada a fost redenumită în 2011 după proprietarul de magazin și cofondatorul organizației locale Neumarkt a Partidului Social-Democrat Josef Geiß, care a fost deportat în 1933, împreună cu alți social-democrați, în lagărul de concentrare din Dachau.[22] Geiß s-a mutat din oraș în 1937.[23]

Cărți cu ilustrații

modificare

Reich a publicat mai multe cărți ilustrate și a ilustrat cărți, broșuri de propagandă și articole de ziar. A conceput afișe și cărți poștale ilustrate. Erdal a publicat în 1934 un album cu imagini, intitulat Weltkrieg 1914/18, cu ilustrații realizate de Reich.

Publicații proprii

modificare
  • Mit meinem Corps durch Serbien : Ein Kriegstage- und Skizzenbuch. R. Oldenbourg Verlag, München și Berlin 1916.
  • Verdun : Ein Kriegsskizzenbuch. Lucas-Verlag, München 1916. (Prefață: Franz Carl Endres)
  • Durch Siebenbürgen und Rumänien : Ein Gedenkwerk für („Gruppe Krafft“ und) rumänische Kriegsteilnehmer. Lucas-Verlag, München 1917.
  • Unser deutsches Alpenkorps in Tirol : Ein Erinnerungswerk. Verlag Jos. C. Huber, Dießen am Ammersee 1917.
  • Gegen Italien mit dem deutschen Alpenkorps : Ein Erinnerungswerk. Selbstverlag, München 1918. (Text von Karl Reich)
  • Gegen Italien mit der 14. Armee : Ein Erinnerungswerk. Selbstverlag, München 1918. (Text de Karl Reich)
  • Das Deutsche Alpenkorps im Westen und Rückmarsch in Serbien : Ein Erinnerungswerk für Kriegsteilnehmer (im Felde beim Alpenkorps) mit 130 Bildern. Bayerisches Kriegsarchiv, München 1926.
  • Aus Adolf Hitlers Heimat. Eher-Verlag, München 1933. (Geleitwort von Oscar Robert Achenbach und mit Aufnahmen von Lisbeth Reich)
  • Dietrich Eckart, ein deutscher Dichter und der Vorkämpfer der Völkischen Bewegung. Eher-Verlag, München 1933. (mit Neuaufnahmen von Lisbeth Reich)
  • Vom 9. November 1918 zum 9. November 1923 : Die Entstehung der deutschen Freiheitsbewegung. Eher-Verlag, München 1933. (Text de Oscar Robert Achenbach)
  • Von deutscher Art und deutscher Tat : Das Buch d. Hitlerjugend von Albert Reich. Eher-Verlag, München 1934 (Erstauflage). (Text: Joseph Berchtold)
  • Französisch-Flandern und Artois. Ein Kriegserinnerungswerk 1940–41. Eher-Verlag, München 1942. (Enthält auch Stiche von Adam Frans van der Meulen u. a.)

Ilustrații de carte

modificare
  • Friedrich Thieme: Die Weihnachts-Kiste und andere Humoresken. Habbel-Verlag, Regensburg 1911. (auch mit Illustration von Elisabeth Sellschopp)
  • Franz Drexl: Die Befreiungskriege : 1813–1815 / Dem deutschen Volke erzählt. Habbel-Verlag, Regensburg 1913 (Erstauflage).
  • Josef Schuberth: Singt! : Teil 4. Ein-, zwei-, drei- und vierstimmige. Lieder, Arien und Balladen für höhere Lehranstalten und für Haus zusammengestellt. Koch Verlag, Nürnberg 1914 (Erstauflage).
  • Johann Peter: Volksedlinge : ein Heldenbuch für die deutsche Jugend. Lucas-Verlag, München 1916.
  • J[ohann] B[aptist] Laßleben: Du deutsches Kind! Eine Gabe für unsere Jugend. Hochwald-Verlag, München 1919.
  • J. B. Laßleben: Abenteuer im Walde. Für die deutsche Jugend. Hochwald-Verlag, München 1919.
  • Margarete Gebhardt: Sagen und Geschichten aus der Lausitz : Für die Jugend erzählt. (Heftreihe). Rauert & Pittius, Sorau 1921–1923.
  • Franz Xaver von Schönwerth: Die Rübenprinzessin und andere Märchen : Nacherzählt von Oberlehrer J. B. Laßleben. Michael Laßleben, Kallmünz o. J. [1923].
  • Reichsarchiv (Hrsg.): Die Tragödie von Verdun 1916. 1. Teil. Die deutsche Offensivschlacht. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg/Berlin 1926.
  • Konrad Krafft von Dellmensingen: Der Durchbruch am Isonzo. (Zweiteiliges Werk). Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg/Berlin 1926 (Tl. 1)/1928 (Tl. 2).
  • Werner Beumelburg: Loretto. Dargestellt auf Grund einer historischen Studie von Wolfgang Fürstner. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1927.
  • Thilo von Bose: Das Marnedrama 1914. (vierteiliges Werk). Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1928.
  • Hans Zöberlein: Der Glaube an Deutschland : ein Kriegserleben von Verdun bis zum Umsturz. Eher-Verlag, München 1931 (Erstauflage).
  • Oberste SA-Führung (Hrsg.): SA-Liederbuch. Verlag Jos. C. Huber, Dießen am Ammersee 1933. (Prefață de Ernst Röhm)
  • Hans Zöbelin: Der Befehl des Gewissens : Ein Roman von den Wirren der Nachkriegszeit und der ersten Erhebung. Eher-Verlag, München 1937 (Erstauflage).
  • Otto Doderer: Das Landserbuch : Heiteres und Besinnliches aus den Feldzeitungen des Weltkrieges ; Die Frontsoldaten von 1914–1918 ihren Kameraden von 1939–1940. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1940.

Note

modificare
  1. ^ a b c d Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în  
  2. ^ Albert Reich, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  3. ^ a b c Albert Reich, RKDartists, accesat în  
  4. ^ „Albert Reich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ RKDartists, accesat în  
  6. ^ „Albert Reich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ RKDartists, accesat în  
  8. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Königlich Bayerisches Kreis-Amtsblatt von Mittelfranken, Beiblatt Nr. 47 vom 14. September 1901.
  10. ^ 02533 Albert Reich, Matrikelbuch: 1884–1920, ADBK München. Zugriff vom 15. April 2015.
  11. ^ a b c d Albert Reich in Kallmünz, Bergverein Kallmünz.
  12. ^ Langwitz – Dritte Generation Arhivat în , la Wayback Machine., Sellschopp.org.
  13. ^ Albert Reich, geneanet.org.
  14. ^ Patenschaft für das Kriegerdenkmal Kallmünz; in: Mitteilungsblatt für die Verwaltungsgemeinschaft Kallmünz Arhivat în , la Wayback Machine., 26. Jg Nr. 9, September 2005. p. 174.
  15. ^ a b Historische Festzüge 1935 und 1936. In: Stefan Schweizer: „Unserer Weltanschauung sichtbaren Ausdruck geben“ : nationalsozialistische Geschichtsbilder in historischen Festzügen zum „Tag der Deutschen Kunst“. Wallstein Verlag, 2007, ISBN 3-8353-0107-1. S. 111 ff.
  16. ^ Die „Nacht der Amazonen“ 1936 bis 1939; in: Birgit Jooss: Die Stucksche Amazone – Eine „wehrhafte bronzene Jungfrau in kühner Pose“. p. 282; originalveröffentlicht in: Jo-Anne Birnie Danzker (Hrsg.): Villa Stuck. Ostfildern 2006. pp. 273–283 [311–313].
  17. ^ Teilnehmerlisten der `Großen Deutschen Kunstausstellungen 1937-1944' : Q–S, Treffpunkt Kunst.
  18. ^ Ernst Klee: Kulturlexikon zum Dritten Reich. Frankfurt am Main 2009, ISBN 978-3-596-17153-8, p. 432.
  19. ^ Nicole Selendt: Albert-Reich-Straße wird umbenannt. Arhivat în , la Wayback Machine. In: Mittelbayerische Zeitung, 12. November 2010.
  20. ^ Der heikle Umgang mit dem NS-Erbe. Arhivat în , la Wayback Machine. Projektgruppe „Zwangsarbeit“ e. V., Berlin. 3. Juli 2010.
  21. ^ Nazi-Straße „Albert Reich-Str.“ soll umbenannt werden[nefuncțională – arhivă], Antrag Nr. 34 vom 10. November 2003 der FraGe Freie Liste Zukunft/Bündnis90/Die Grünen.
  22. ^ Für „Josef-Geiß-Straße“, Neumarktonline.de, 16. Mai 2011.
  23. ^ Pater Heyder könnte Albert Reich beerben. Arhivat în , la Wayback Machine. In: Mittelbayerische Zeitung, 3. Februar 2011.

Bibliografie

modificare
  • de Reich, Albert. In: Hermann Alexander Müller (Vorb.); Hans Wolfgang Singer (Hrsg.): Allgemeines Künstler-Lexikon. Leben und Werke der berühmtesten Bildenden Künstler. Band 6, Nachtrag 2 mit Berichtigungen, Rütten & Loening, Frankfurt/M. 1922, p. 230 (online)
  • de Biographie: Reich Albert. In: Die Oberpfalz. Verlag Laßleben, Kallmünz 1942. p. 63.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albert Reich
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Albert_Reich_(pictor)&oldid=16605801