Wikipedia

Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021

alegeri parlamentare anticipate convocate de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în 2021

Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova au avut loc la data de 11 iulie 2021, după ce președinta Maia Sandu a dizolvat legislativul anterior la data de 28 aprilie 2021.

Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021
Republica Moldova
2019 ←
 11 iulie 2021
 → 2025
Toate cele 101 de mandate din Parlamentul Republicii Moldova
51 mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

52,30% (▲3,24%)
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
 
Lider Igor Grosu
(interimar)		 Igor Dodon
Vladimir Voronin		 Ilan Șor
Partid PAS BECS ȘOR
Lider din 2020 2020 2016
Ultimele alegeri 26,84%[a] 34,9% 8,32%
Mandat precedent 15 37 7
Mandate câștigate 63 32 6
Mandate schimbate ▲48 ▼5 ▼1
Vot popular 774.753 398.675 84.187
Procente 52,80% 27,18% 5,74%
Schimbare ▲25,96%[a] ▼7,72% ▼2,58%
  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Renato Usatîi Andrei Năstase Pavel Filip
Partid RENATO USATÎI PPDA PDM
Lider din 2021 (2014) 2015 2019
Ultimele alegeri 2,95% 26,84%[a] 23,62%
Mandate precedente 0 11 30
Mandate câștigate 0 0 0
Mandate schimbate ▬0 ▼11 ▼30
Vot popular 60.100 34.184 26.545
Procente 4,10% 2,33% 1,81%
Schimbare ▲1,10% ▼24,51% ▼21,81%

Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială
Prim-ministru în funcție

Aureliu Ciocoi (interimar)

 Prim-ministru ales

Natalia Gavrilița
PAS

Context

modificare

Mandatul lui Igor Dodon (februarie 2019 – decembrie 2020)

modificare

Guvernul Maiei Sandu (PSRM - ACUM)

modificare

Constituția Republicii Moldova impune formarea unui guvern în termen de trei luni de la proclamarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare de către Curtea Constituțională. Rezultatele alegerilor din 24 februarie au fost confirmate pe 9 martie. La 8 iunie, un guvern de coaliție condus de Maia Sandu a fost format de Partidul Socialiștilor (PSRM) și blocul ACUM. Cu toate acestea, Partidul Democrat (PDM) a solicitat Curtea Supremă, susținând că guvernul nu a fost format la timp. Curtea a interpretat termenul limită de trei luni ca fiind de 90 de zile, ceea ce însemna că data limită a fost 7 iunie și a concluzionat că ar trebui organizate alegeri rapide. A doua zi, Curtea l-a suspendat pe președintele Igor Dodon (fost lider PSRM) de la exercitarea puterilor și atribuțiilor sale prezidențiale pentru că nu a dizolvat parlamentul și l-a numit pe fostul prim-ministru Pavel Filip al PDM ca președinte în exercițiu. Filip a emis ulterior un decret prin care se cerea alegeri anticipate pentru 6 septembrie.[1]

Dodon și coaliția PSRM – ACUM au numit procesul ilegal. Guvernele Rusiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Suediei și Regatului Unit au recunoscut toți noul cabinet Sandu drept guvern legitim. La 14 iunie Filip a demisionat și a permis guvernului PSRM – ACUM să preia funcția. Cu toate acestea, noul guvern a fost ulterior demis într-o moțiune de neîncredere în Parlament, la 12 noiembrie 2019, într-un litigiu privind un proiect de lege asumat de guvern pentru a delega o parte din puterile sale plenare primului ministru pentru a propune o listă scurtă cu candidații la funcția de procuror general.[2][3]

Guvernul Ion Chicu (PSRM – PDM). Alegerile prezidențiale

modificare

Un alt nou guvern PSRM-PDM, condus de Ion Chicu, a fost format la 14 noiembrie 2019.[4] Partidul Democrat a părăsit coaliția la 7 noiembrie 2020, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova din 2020, pentru a permite formarea unui nou guvern sub noul președinte.[5] Cabinetul Chicu a rămas în funcție ca guvern minoritar, sprijinit de Partidul Șor, miniștrii PDM fiind înlocuiți de independenți. Fostul prim-ministru și liderul PAS (ACUM) Maia Sandu a fost ales președinte la 15 noiembrie 2020. Chicu a demisionat pe 23 decembrie, cu doar câteva ore înainte de moțiunea de cenzură înaintată de PAS. Alegerile parlamentare anticipate au fost promise atât de Maia Sandu, cât și de Igor Dodon, în campania electorală.

Mandatul Maiei Sandu (decembrie 2020 – prezent)

modificare

Primele consultări. Tentativa de autodizolvare

modificare

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind desemnarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru, în 28 decembrie 2020.[6] În urma consultărilor, partidele s-au exprimat mai mult sau mai puțin în favoarea alegerilor parlamentare anticipate. Totodată, PAS a încercat la Curtea Constituțională să verifice legitimitatea unei eventuale proceduri de autodizolvare a Parlamentului, prin votul a două treimi din deputați. La 18 ianuarie, CC a declarat neconstituțională procedura.[7]

Prima și a doua desemnare a Nataliei Gavrilița ca prim-ministru. Susținerea Marianei Durleșteanu

modificare

Pe 27 ianuarie, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier. Ulterior, pe 11 februarie, Gavrilița a obținut zero voturi din partea Parlamentului. Concomitent, PSRM și Pentru Moldova au prezentat candidatura Marianei Durleșteanu, cât și o listă de semnături a 54 de deputați (PSRM, Pentru Moldova și independenți).[8] Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Gavrilița, iar Curtea Constituțională a decis că decretul este neconstituțional din cauză că deja a fost respinsă, iar majoritatea PSRM-Pentru Moldova nu este formalizată. Totuși, CC a îndemnat la reluarea dialogului între președinte și deputați, în vederea nominalizării unui nou guvern. Sandu a anunțat că nu mai intenționează să mai negocieze cu partidele politice în vederea unui nou guvern și nu va mai desemna vreun prim-ministru. Ea însăși a declarat "ori la alegeri anticipate, ori la referendum (pentru demitere)”.[9][10]

Desemnarea lui Igor Grosu. Retragerea Marianei Durleșteanu

modificare

Pe 16 martie 2021, Maia Sandu a convocat forțele politice din Parlament pentru consultări privind depășirea crizei politice - majoritatea fracțiunilor parlamentare s-au pronunțat pentru alegeri parlamentare anticipate, după ce criza pandemică va fi rezolvată. În timpul ultimelor consultări, cu PSRM, și-a făcut apariția Igor Dodon, care nu este însă membru al Parlamentului. În același timp, Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura, în urma unui mesaj postat pe rețelele de socializare, fapt ce i-a permis Maiei Sandu să vină cu propria propunere, respectiv Igor Grosu.[11][12] După ce majoritatea parlamentară a părăsit ședința ordinară pe 25 martie, guvernul Grosu a fost respins.

 
Transferul de putere între Igor Dodon și Maia Sandu. (24 decembrie 2020)

Întrunirea condițiilor constituționale de dizolvare a Parlamentului

modificare

Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că există două posibilități de dizolvare a Parlamentului:

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.[13]

Articolul 1 a fost întrunit, deși Parlamentul totuși a avut ședințe între 23 decembrie 2020 și 23 martie 2021. Cu toate acestea, nu a fost votat un executiv, însă au fost înaintate trei candidaturi, dintre care una neconstituțională: Natalia Gavrilița (de două ori) și Igor Grosu. Articolul 2 a fost, de asemenea, întrunit, procedura de vot a Nataliei Gavrilița a avut loc la 11 februarie 2021, fapt ce a deschis termenul de 45 de zile, reprezentând prima tentativă, fiind completat de cel de-a doua tentativă, respectiv Igor Grosu, pe 25 martie. Cele 45 de zile au expirat la 28 martie 2021.

Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind depășirea crizei politice, cât și pentru stabilirea alegerilor parlamentare anticipate. Pro Moldova, PD, PPDA și PAS au venit chiar vineri, 26 martie, în timp ce PSRM și Pentru Moldova nu s-au prezentat atunci, venind la consultări abia luni, 29 martie 2021. După epuizarea consultărilor, Maia Sandu a anunțat într-o conferință de presă că a sesizat Curtea Constituțională privind întrunirea condițiilor de dizolvare a Parlamentului.[14]

Între timp, Parlamentul Republicii Moldova a votat, la 31 martie 2021, decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru 60 de zile, până la 30 mai 2021.[15] Mai mulți deputați, respectiv cei ai PAS, PPDA și PDM, au semnalat faptul că starea de urgență reprezintă exact documentul din 2020, fără a preciza clar ce intenții are Guvernul în gestionarea crizei pandemice și, mai ales, fără a stabili o carantină națională. Deputații PSRM și Pentru Moldova au votat starea de urgență fără prea multe interpelări, contrar a ceea ce au declarat în urmă cu doar câteva săptămâni. Opoziția parlamentară, în special PAS, a considerat că prin lipsa unui plan concret se intenționează, de fapt, doar amânarea alegerilor anticipate.[16] Conform Constituției Republicii Moldova, procedura de dizolvare ar putea să aibă loc imediat după expirarea stării de urgență, în speța dată, abia după 30 mai 2021. Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că urmează să întreprindă acțiunile necesare privind constatarea decretului drept neconstituțional și pentru a demara mai repede alegerile parlamentare anticipate.[17]

Conform legilor în vigoare, alegerile parlamentare se organizează într-un termen maxim de 90 de zile, dar după cel puțin 60 de zile, pentru a pregăti finanțarea scrutinului, înscrierea candidaților, cât și derularea campaniei electorale.

La data de 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a recunoscut întrunirea circumstanțelor dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, din cei 5 judecători, trei votând pentru. Maia Sandu s-a prezentat personal la ședința CC pentru a-și susține punctul de vedere, fiind însoțită de Olesea Stamate, consiliera sa pe probleme de justiție. Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Politică Dreptate și Adevăr, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Pro Moldova, cât și Partidul Nostru, prin reprezentanții acestora au recunoscut decizia Curții Supreme drept validă, în timp ce Partidul Socialiștilor, prin Igor Dodon, s-a poziționat împotrivă, anunțând că urmează să fie întreprinse toate modalitățile juridice posibile pentru a bloca procesul. Cu toate acestea, decizia CC este incontestabilă.[18]

Criza constituțională. Dizolvarea Parlamentului

modificare

În ședința Parlamentului Republicii Moldova din 23 aprilie 2021, PSRM și Partidul Șor au votat pentru anularea hotărârii din 2019 prin care Domnica Manole a fost investită judecătoare la Curtea Constituțională, cât și o altă hotărâre prin care li se cere demisia celor 3 judecători care au votat pentru dizolvare, respectiv Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Ca răspuns, Curtea Supremă a anunțat că hotărârea nu are efecte juridice și condamnă periclitarea statului de drept, imaginii Curții Constituționale și culturii constituționalismului din Republica Moldova.[19][20] În aceeași seară, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat cele două hotărâri adoptate de Parlament.[21]

La data de 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a declarat Hotărârea Parlamentului prin care a fost instituită starea de urgență neconstituțională în urma sesizărilor depuse de Octavian Țîcu (PUN), Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca (PAS)[22]. La scurt timp după emiterea hotărârii Curții Constituționale, Maia Sandu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor anticipate la 11 iulie 2021[23].

Parlamentul dizolvat

modificare

Parlamentul dizolvat rămâne în funcție până la investirea Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XI-a, ceea ce se va întâmpla după 11 iulie 2021. Mandatele deputaților aleși în 2019 rămân în continuare valabile, Parlamentul se poate întruni în ședință, însă nu mai poate adopta modificări ale Constituției Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova nu s-a mai întâlnit vreodată în ședință de la momentul dizolvării Parlamentului de Legislatură a X-a, următoarele ședințe urmând să aibă loc privind constituirea Parlamentului de Legislatura a XI-a.

 
Grafic reprezentând configurația Parlamentului Republicii Moldova

Distribuția mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova înainte de alegeri

modificare
Partid Liderul partidului Lider din Mandatul liderului Alegerile parlamentare din 2019 Mandate la momentul dizolvării
% din

voturi

Mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Igor Dodon 2020 – 31,15 35 37
Partidul Democrat din Moldova Pavel Filip 2019 circumscripția nr. 20, Strășeni 23,62 30 10
Partidul Acțiune și Solidaritate Igor Grosu (interimar) 2020 circumscripția națională 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 14
Partidul Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase 2015 – 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 11
Partidul Șor (a aderat ulterior la Platforma Pentru Moldova) Ilan Șor 2019 circumscripția nr. 18, Orhei 8,32 7 9
Partidul „Pro Moldova” Andrian Candu 2020 circumscripția națională Nu a participat în alegeri – 7
Deputați neafiliați (nu sunt membri ai fracțiunilor parlamentare) – – – – 3 4
Platforma Pentru Moldova – – Nu a participat în alegeri – 16 (9 ai Partidului Șor)
| Partidul Unității Naționale Octavian Țîcu 2019 circumscripția națională 26,84 (ACUM) 26 (ACUM) 1
Partidul Popular din Republica Moldova Alexandru Oleinic 2014 circumscripția nr. 47, Stînga Nistrului Nu a participat pe lista națională 1 1

Candidați

modificare
Concurent electoral Abrevierea Număr de candidați Cap de listă Statut
1 Partidul „Acasă Construim Europa” PACE 70 Alexandru Grumeza (vicepreședinte al PACE) Înregistrat
2 Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic CC 101 Iurie Muntean (membru al Comitetului Executiv al CC) Înregistrat
3 Blocul electoral „Renato Usatîi” BERU 103 Renato Usatîi (președinte al PN; primar al mun. Bălți) Înregistrat
4 Partidul „Șor” PPȘ 101 Ilan Șor (președinte al PPȘ; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
5 Partidul Acțiune și Solidaritate PAS 102 Igor Grosu (președinte interimar al PAS; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
6 Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor BECS 102 Vladimir Voronin (președinte al PCRM) Înregistrat
7 Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” MPSN 53 Ilie Donică (membru al MPSN) Înregistrat
8 Partidul Democrat din Moldova PDM 103 Pavel Filip (președinte al PDM; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
9 Partidul Platforma Demnitate și Adevăr PPDA 101 Andrei Năstase (președinte al PPDA; consilier municipal în CMC) Înregistrat
10 Partidul Unității Naționale PUN 92 Octavian Țîcu (președinte al PUN; deputat în Parlamentul RM) Înregistrat
11 Partidul „Democrația Acasă” PDA 101 Vasile Costiuc (președinte al PDA) Înregistrat
12 Partidul „NOI” PPN 54 Vladimir Dachi (președinte al PPN) Înregistrat
13 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei PDCM 101 Ion Chicu (președinte al PDCM) Înregistrat
14 Alianța pentru Unirea Românilor AUR 103 Victoria Grosu-Verdeș (coordonator al filialei AUR Italia) Înregistrat
15 Partidul Verde Ecologist PVE 65 Olga Afanas (vicepreședinte al PVE) Înregistrat
16 Partidul Legii și Dreptății PLD 56 Mariana Durleșteanu (ex-ministru al finanțelor al RM) Înregistrat
17 Partidul „Puterea Oamenilor" PPO 57 Ruslan Codreanu (președinte al PPO) Înregistrat
18 Partidul Regiunilor din Moldova PRM 93 Alexandr Kalinin (președinte al PRM) Înregistrat
19 Partidul "Patrioții Moldovei" PPM 55 Mihail Garbuz (președinte al PPM) Înregistrat
20 Partidul Oamenilor Muncii POM 65 Serghei Toma (președinte al POM) Înregistrat
21 Partidul „Noua Opțiune Istorică" NOI 53 Svetlana Chesari (președinte al NOI) Înregistrat
22 Partidul Schimbării PS 53 Ștefan Gligor (președinte al PS) Înregistrat
23 Veaceslav Valico CI 1 candidat independent Înregistrat
Sursa: alegeri.md[24]

Sistem electoral

modificare

Cele 101 locuri în Parlament sunt alese prin reprezentare proporțională a listei de partid într-o singură circumscripție națională. O listă electorală poate conține 51-103 de candidați. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei; pentru partidele sau organizațiile unice este de 5%; pentru un bloc electoral de două sau mai multe partide este de 7%. Pentru candidații independenți, pragul este de 2%. [25]

Spre deosebire de alegerile parlamentare din 2019, viitorul scrutin nu va mai fi organizat pe principiul sistemului electoral mixt, votat de PDM în 2015. Revenirea la sistemul electoral pe baza reprezentativității proporționale în liste uninominale a fost votată în august 2019 de majoritatea PSRM-ACUM. Acest sistem a fost utilizat și înainte de alegerile parlamentare din 2019.

Așadar, partidele care se vor înscrie în cursa electorală vor prezenta o listă de candidați aspiranți la fotoliile de deputați în Parlament. Ultimul cuvânt îl are de spus Agenția Națională de Integritate, care verifică averea candidaților și analizează dacă există conflicte de interese.

Lista națională ordonează în ordine crescătoare numele candidaților. În funcție de rezultatul partidelor, se distribuie un număr de mandate proporțional cu numărul de voturi. Singura condiție este ca partidul / blocul electoral / candidatul independent să depășească pragul electoral.

Parlamentul Republicii Moldova este alcătuit din 101 deputați, ceea ce înseamnă că majoritatea necesară este de 50%+1 din voturi, respectiv 51 mandate. Dacă un partid reușește să acumuleze 51 de mandate, atunci formează guvernul. Dacă nu, atunci mai este nevoie de alte forțe politice pentru constituirea unei coaliții. Supermajoritatea parlamentară (sau majoritatea constituțională) reprezintă două treimi din Parlament, aceasta permițând modificarea Constituției sau demiterea Președintelui Republicii Moldova.

Votarea

modificare

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a constituit 2142 de secții de votare, atât pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, cât și în diasporă și Stânga Nistrului. [26]

Votarea în Republica Moldova

modificare

Pe teritoriul Republicii Moldova (incluzând Transnistria) există 2003 secții de votare constituite pentru acest scrutin. Cele mai multe sunt deschise în Chișinău, circumscripția electorală Municipiul Chișinău nr. 1, având în total 304 (acoperind toate sectoarele și suburbiile capitalei).[26]

Secții de votare deschise în diasporă

modificare

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, MAEIE a propus deschiderea a 210 de secții de votare în 38 de țări, cu 10mai multe decât la scrutinul prezidențial din 2020. Creșterea numărului secțiilor de votare a fost motivată de o majorare cu 39 940 a înregistrărilor prealabile depuse în anul 2021 și de o participare la vot fără precedent în străinătate de 263 200 de alegători în turul doi al prezidențialelor.[27]

La ședința din 5 iunie 2021, proiectul inițial al Comisiei Electorale Centrale de a deschide 162 de secții de votare în străinătate a fost respins, fiind aprobată hotărârea care a menținut cele 139 de secții de votare deschise la alegerile prezidențiale din 2020.[27]

Sondaje de opinie

modificare

Graficul și tabelul manifestă intenția de vot rezultată în urma sondajelor, conform datelor de mai jos. În cadrul unor sondaje, este precizată și distribuția mandatelor. Datele de mai jos reflectă datele participanților hotărâți din sondaje, un număr mare din participanți la sondaje declarând că nu vor să răspundă sau că nu știu ce să răspundă. Majoritatea parlamentară este de 51 de mandate și poate fi acumulată de un singur partid sau de o coaliție formată între mai multe partide.

Sondaje efectuate înainte de alegeri

modificare
  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Realizatorul sondajului Perioada desfășurării Eșantion       Partidul Șor     Alte partide Avantaj Mandatele guvernării
          Patria
Alegeri parlamentare 2021 11 Iul 2021 1,477,574 27.17

32

52.80

63

2.33

0

1.81

0

5.74

6

4.10

0

0.49

0

5.56

0

25.63 N/A
ASDM[28] 21 Iun–2 Iul 2021 1,181 37.1 37.4 5.4 1.3 6.8 5.5 1.9 5.5 0.3 N/A
CBS-AXA / IPN-EEfD[29] 20–30 Iun 2021 1,201 30.5 50.9 2.5 1.0 4.7 5.2 0.5 4.7 20.5 N/A
BOP[30] 12-27 Iun 2021 1,161 32.5

34

43.5

55

3.5

0

1.7

0

7.8

12

5.9

0

1.7

0

3.2

0

11.0

0

34
ASDM[31] 10–20 Iun 2021 1,167 36.5 38.5 4.4 1.4 6.9 5.2 1.5 6.7[b] 1.8 N/A
CBS-AXA / IPN-EEfD[32] 12–19 Iun 2021 1,104 28.0 49.8 1.8 1.0 4.7 6.3 1.7 5.6[c] 21.8 N/A
CBS-AXA / IPN-EEfD[33] 2–8 Iun 2021 1,154 32.5 50.5 2.0 0.8 5.1 5.0 0.9 3.2[d] 18.0 N/A
ASDM[34] 24 Mai–5 Iun 2021 1,179 36.1 36.5 4.4 2.2 7.3 4.8 1.2 7.3[e] 0.4 N/A
RDI[35] 21–28 Mai 2021 1,206 35.4 37.6 3.8 2.3 8.7 4.2 2.1 2.3 2.2 N/A
iData[36] 19–28 Mai 2021 1,227 33.4 39.1 3.5 1.5 10.1 4.9 4.8 3.0 5.7 N/A
ASDM[37] 14–22 Mai 2021 1,185 35.8 37.0 3.3 2.5 7.6 4.4 0.6 8.7 1.2 N/A
28 Apr 2021 Președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul
ASDM[38] 8–20 Apr 2021 1,187 37.6

44

1.8

0

39.7
46 		3.2
0 		N/A 10.0
11 		3.7
0 		N/A N/A 3.9
0 		2.1 44
iData[39] 20–31 Mar 2021 1,314 33.9 2.2 41.3 4.2 1.2 9.2 4.9 N/A N/A 3.0 7.4 N/A
IMAS[40] 9–23 Mar 2021 1,115 32.7 4.8 42.5 2.0 2.7 7.1 4.3 N/A N/A 3.9 9.8 N/A
IRI[41] 9 Feb - 16 Mar 2021 2,001 24 4 42 6 3 6 8 N/A N/A 6 18 N/A
iData[42] 19 Jan - 27 Feb 2021 1,252 32.7

36

1.4

0

43.1
48 		5.2
6 		0.7
0 		10.0
11 		3.3
0 		N/A N/A 2.9
0 		10.4 36
ASDM[43] 12–20 Feb 2021 1,191 32.7 3.9 36.0 4.2 2.4 9.7 7.4 N/A N/A 3.5 3.3 N/A
Intellect[44] 9–16 Feb 2021 1,103 31.8

35

2.5

0

35.4
39 		3.4
0 		5.4
6 		8.9
10 		9.9
11 		N/A N/A 2.7
0 		3.6
4 		35
BOP 28 Jan–14 Feb 2021 1,108 26.6 3.3 48.6 2.8 0.8 8.7 6.2 N/A N/A 3.0 22.0 N/A
iData[45] 15–31 Jan 2021 1,264 32.8

38

3.3

0

38.0
44 		4.9
0 		0.9
0 		10.8
13 		5.0
6 		N/A N/A 4.3
0 		5.2
6 		38
ASDM[46] 8–23 Jan 2021 1,153 33.2 2.9 33.9 4.4 1.1 12.9 7.5 N/A N/A 4.0 0.7 N/A
iData[47] 11–14 Dec 2020 1,043 32.8

36

3.2

0

37.4
41 		2.0
0 		0.5
0 		13.3
15 		8.0
9 		N/A N/A 2.7
0 		4.6
5 		36
15 Nov 2020 Lidera PAS, Maia Sandu, a câștigat alegerile prezidențiale
7 Nov 2020 Partidul Democrat se retrage de la guvernare.
iData[48] 4–7 Nov 2020 1,070 35.7

40

1.7

0

32.1
36 		2.0
0 		1.9
0 		10.0
11 		12.2
14 		N/A N/A 4.4
0 		3.6
4 		40
ASDM[49][50] 2–7 Nov 2020 1,177 41.5 2.2 23.1 6.0 3.3 10.7 10.4 N/A N/A 2.7 18.4 N/A
Alegerile prezidențiale din 2020 (Turul 1) 1 Nov 2020 1,348,707 32.6 N/A 36.2 3.3 N/A 6.5 16.9 N/A N/A 4.6 3.6 N/A
FOP[51] 17–24 Oct 2020 2,171 41.7 0.3 33.0 7.3 0.6 5.5 9.3 N/A N/A 2.3 8.7 N/A
iData[52] 14–24 Oct 2020 1,231 34.8

40

1.9

0

27.9
32 		4.6
0 		1.5
0 		12.7
15 		12.6
14 		N/A N/A 3.9
0 		6.9
8 		40
ASDM[53] 11–20 Oct 2020 1,183 40.9 2.0 22.8 6.8 3.1 11.3 10.2 N/A N/A 2.8 18.1 N/A
BOP[54] 8–20 Oct 2020 1,200 35.0 1.3 29.6 2.7 1.0 9.7 16.1 N/A N/A 4.7 5.4 N/A
CBS-AXA[55] 10–17 Oct 2020 1,001 34.0 1.8 31.2 2.6 1.7 6.3 10.3 N/A N/A 12.0 2.8 N/A
Intellect[56] 2–9 Oct 2020 1,453 39.9

44

2.7

0

24.5
27 		5.3
6 		3.3
0 		11.9
13 		9.9
11 		N/A N/A 2.5
0 		15.4
17 		44
ASDM[57] 26 Sep–8 Oct 2020 1,167 39.7 2.3 22.3 6.1 3.8 10.8 10.4 N/A N/A 4.3 17.4 N/A
iData[58] 30 Sep–5 Oct 2020 1,218 35.2

41

1.9

0

28.2
33 		4.8
0 		2.8
0 		11.8
14 		11.6
13 		N/A N/A 3.7
0 		7.0
8 		41
ASDM[59] 6–22 Sep 2020 1,189 37.6 3.0 22.5 7.7 4.7 10.4 10.0 N/A N/A 4.1 15.1 N/A
Intellect[60] 24 Aug–2 Sep 2020 1,213 35.5

44

4.8

0

24.0
29 		2.5
0 		2.1
0 		13.0
15 		11.0
13 		N/A N/A 7.1
0 		11.5
15 		44
iData[61] 25–27 Aug 2020 1,177 37.1

45

5 26.3
32 		4.7
0 		2.1
0 		10.3
12 		9.8
12 		N/A N/A 5.1
0 		10.8
13 		45
IRI[62] 16 Jul–23 Aug 2020 2,017 29 4.3 28 5 5 10 7 N/A N/A 10 1 N/A
ASDM[63] 5–20 Aug 2020 1,191 39.3 7.2

7

26.8 4.9 5.2 8.4 6.9 N/A N/A 4.0 12.5 N/A
Intellect[64] 23–27 Jul 2020 1,072 30.4

37

2.2 22.6
27 		4.4
0 		3.9
0 		13.4
16 		10.1
12 		N/A N/A 8.1
0 		7.8
10 		37
iData[65] 23–26 Jul 2020 1,214 36.9

43

2.0 30.5
36 		5.4
6 		5.3
6 		8.5
10 		4.8
0 		N/A N/A 5.9
0 		6.4
7 		49
ASDM[66] 14–24 Jul 2020 921 43.5 5.6 27.9 4.2 5.0 6.5 5.6 N/A N/A 3.7 15.6 N/A
Intellect[67] 2–9 Jul 2020 1,172 33.9

36

4.9 27.8
29 		5.5
6 		3.6
0 		11.0
12 		10.1
11 		N/A N/A 1.2
0 		6.0
7 		36
iData[68] 20 Jun–4 Jul 2020 1,511 35.3 1.7

0

30.4 8.3 3.8 9.3 5.8 N/A N/A 4.8 4.9 N/A
ASDM[69] 20–27 Jun 2020 1,127 48.7 5.3 26.9 7.0 3.9 2.3 6.1 N/A N/A 1.8 21.8 N/A
IMAS[70] 14–27 Jun 2020 1,105 35.7 5.6 25.6 3.6 4.7 11.6 7.7 N/A N/A 5.5 10.1 N/A
BOP[71] 13–23 Jun 2020 1,200 34.0 4.9 33.9 3.8 5.2 7.4 5.4 N/A N/A 5.4 0.1 N/A
FOP[72][73] 23–31 May 2020 1,767 46.3

55

1.7

0

30.9
37 		7.5
9 		3.0
0 		3.1
0 		4.6
0 		N/A N/A 2.7
0 		15.4
18 		55
CBS-AXA[74] 5–11 May 2020 1,003 29.8 5.3 29.1 6.1 11.4 2.9 6.1 N/A N/A 9.2 0.7 N/A
ASDM[75] 1–7 May 2020 1,141 48.6 2.6 21.9 7.4 8.7 2.1 4.4 N/A N/A 1.7 26.7 N/A
iData[76] 26 Apr–4 May 2020 931 48.1 3.3 22.7 6.8 8.2 3.7 6.8 N/A N/A 6.2 25.4 N/A
CBS-AXA[77] 31 Mar–12 Apr 2020 1,004 41.6

52

6.8

6

21.2
26 		5.0
6 		7.8
10 		4.5
0 		2.8
0 		N/A N/A 9.6
0 		25.4
26 		62
iData[78] 30 Mar–4 Apr 2020 1010 50.3 3.9 21.3 9.3 8.7 1.8 2.1 N/A N/A 2.5 29.0 N/A
iData[79] 13–15 Mar 2020 326 43.9 7.2 27.6 10.0 4.1 3.3 1.2 N/A N/A 2.7 16.3 N/A
FOP[80] 22 Feb–7 Mar 2020 1,798 47.6 2.0 28.7 6.3 4.7 3.9 3.4 N/A N/A 3.4 19.9 N/A
IMAS[81] 7–19 Feb 2020 905 42.1 5.4 27.9 2.0 9.3 6.0 2.7 N/A N/A 4.2 14.2 N/A
ASDM[82] 10–16 Feb 2020 1,173 45.1 4.7 19.7 5.6 11.8 4.2 3.7 N/A N/A 2.0 25.4 N/A
Intellect[83][84] 16–23 Jan 2020 1,134 40.6

51

3.4

0

27.9
36 		4.1
0 		10.7
11 		4.8
0 		3.5
0 		N/A N/A 5.0
0 		8.6
15 		62
ASDM[85] 2–13 Jan 2020 1,189 44.0 5.8 21.4 6.3 10.0 4.8 3.0 N/A N/A 4.7 22.6 N/A
BOP[86] 7–23 Dec 2019 1,187 40.3 4.2 25.5 4.8 10.8 4.2 3.6 N/A N/A 7.3 14.8 N/A
IMAS[87] 2–14 Dec 2019 1,090 38.3 6.0 27.0 2.0 13.5 5.0 4.5 N/A N/A 3.6 11.3 N/A
IRI[88] 16 Nov–8 Dec 2019 1,204 38 4 27 4 13 5 4 N/A N/A 5 11 N/A
FOP[89] 23–30 Nov 2019 1,201 48.0 2.6 30.0 6.4 7.0 1.9 3.0 N/A N/A 1.1 18.0 N/A
14 Nov 2019 Guvernul Ion Chicu a fost investit de PSRM și PDM
Alegerile locale din 2019

(Turul 1)

20 Oct 2019 1,173,834 27.1 3.8 23.5 16.5 6.5 4.5 N/A N/A N/A 3.6 N/A
IMAS[90] 7–22 Sep 2019 1,500 43.7 4.9 25.1 4.3 11.4 5.3 N/A N/A N/A 5.3 18.6 N/A
ASDM[91] 11–20 Sep 2019 1,189 42.9 3.6 22.6 10.0 9.4 3.0 4.5 N/A N/A N/A 20.3 N/A
CBS-AXA[92][93] 2–14 Aug 2019 1,106 41.9

50

3.7

0

27.3
33 		8.7
10 		6.7
8 		4.6
0 		3.0
0 		N/A N/A 4.3
0 		14.6
17 		93
iData[94] 17–28 Jul 2019 1,825 41.9

48

3.4

0

29.3
34 		8.2
10 		8.1
9 		3.0
0 		1.6
0 		N/A N/A 4.5
0 		12.6
14 		92
ASDM[95] 11–22 Jun 2019 1,191 44.7 3.3 34.1 7.6 5.0 2.3 N/A N/A 1.0 10.6 N/A
iData[96] 12–13 Jun 2019 720 39.8 2.8 32.7[f] 11.3 6.3 1.7 N/A N/A 5.4 7.1 N/A
8 Jun 2019 Guvernul Maia Sandu a fost investit de PSRM și ACUM
7–15 Jun 2019 Criza constituțională din 2019
ASDM[97] 1–10 May 2019 1,189 38.4 3.1 23.5 23.8 5.8 1.8 N/A N/A 1.1 14.6 –
IMAS[98] 17 Mar–5 Apr 2019 1,110 34.8 2.7 27.1 26.8 6.1 1.3 N/A N/A 1.3 7.7 –
Alegerile parlamentare din 2019 24 Feb 2019 1,416,359 31.2

35

3.8

0

26.9
26 		23.6
30 		8.3
7 		3.0
0 		0.1
0 		N/A 3.4
0 		4.3
5 		–
  1. ^ a b c blocul electoral ACUM în alegerile din 2019.
  2. ^ PDA 2.4%
  3. ^ PDA 2.4%
  4. ^ PDA 1.1%
  5. ^ PUN 1.5%
  6. ^ 21,8 pentru PAS, 8,2 pentru PPDA și 2,7 pentru ACUM.

Sondaje after-poll

modificare
Realizatorul sondajului Perioada desfășurării Eșantion         Partidul Șor   Alte partide Avantaj Au refuzat să răspundă Marjă de eroare
      Patria
CBS-AXA / IPN-EEfD 11 iulie 2021 (ora 21) 2.764 24.0 55.1 1.8 1.1 8.1 4.4 5.4 31.1 32,3% ± 2,6%
CBS-AXA / IPN-EEfD 11 iulie 2021 (ora 22) 3.337 23.1 55.8 1.9 1.1 8.1 4.5 5.5 32.7 N/A N/A

Rezultate

modificare

Rezultate generale

modificare
 
Închiderea unei secții de votare din Chișinău, desigilarea urnei de vot și începerea procesului de numărare
 
Coordonatorul extraordinar al OSCE Ditmir Bushati observând respectarea procesului electoral în Chișinău
 
Partid / Alianță electorală Voturi % Locuri +/-
Partidul Acțiune și Solidaritate 774,753 52.80 63 +48
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor 398,675 27.17 32 –5
Partidul Șor 84,187 5.74 6 –10
Blocul electoral „Renato Usatîi” 60,100 4.10 0 0
Platforma Demnitate și Adevăr 34,184 2.33 0 –12
Partidul Democrat din Moldova 26,545 1.81 0 –10
Partidul Democrația Acasă 21,257 1.45 0 0
Partidul Acasă Construim Europa 18,781 1.28 0 0
Partidul Acțiune Comune – Congresul Civic 11,269 0.77 0 0
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor 7,216 0.49 0 0
Partidul Unității Naționale 6,646 0.45 0 –1
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 6,315 0.43 0 0
Mișcarea Politică „Speranța-Nadejda” 2,814 0.19 0 0
Candidat independent – Veaceslav Valico 2,514 0.17 0 0
Partidul Schimbării 2,452 0.17 0 0
Partidul Puterea Oamenilor 1,613 0.11 0 0
Partidul Oamenilor Muncii 1,467 0.10 0 0
Partidul Legii și Dreptății 1,444 0.10 0 0
Partidul NOI 1,431 0.10 0 0
Partidul Regiunilor 1,264 0.09 0 –1
Partidul Verde Ecologist 1,202 0.08 0 0
Partidul Patrioții Moldovei 892 0.06 0 0
Partidul Noua Opțiune Istorică 197 0.01 0 0
Voturi valide 1,467,216 99.07 - -
Voturi invalide/albe 13,749 0.93 - -
Total 1,480,965 100.00 101 0
Votanți înregistrați/prezența 3,052,603 48,51 - -
Sursa: CEC Arhivat în , la Wayback Machine. CEC

Rezultate pe unități administrativ-teritoriale

modificare
 
Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, 2021, pe fiecare unitate administrativ-teritorială
# Unitate admin-

teritorială

Prezența

la vot

PAS BECS ȘOR BERU PPDA PDM AUR
1 Mun. Chișinău 47.68 56.77 28.40 3.63 2.36 2.16 0.72 0.67
2 Mun. Bălți 42.82 27.34 40.17 3.89 22.69 0.99 0.65 0.30
3 Anenii Noi 42.68 50.17 29.51 5.67 2.59 3.03 3.30 0.54
4 Basarabeasca 37.34 40.76 35.31 7.57 4.73 2.02 2.39 0.44
5 Briceni 41.29 25.49 50.77 8.82 5.95 1.52 1.78 0.21
6 Cahul 39.71 53.55 29.63 4.15 2.65 1.49 0.86 0.68
7 Cantemir 37.65 55.82 22.11 5.01 3.90 3.02 2.82 0.70
8 Călărași 42.45 60.76 19.10 4.89 1.47 3.51 4.62 0.36
9 Căușeni 42.30 52.99 26.52 5.18 1.74 3.31 3.17 0.36
10 Cimișlia 39.24 56.19 24.59 4.22 1.70 2.58 4.69 0.34
11 Criuleni 48.74 65.87 15.64 6.45 1.51 3.09 1.68 0.57
12 Dondușeni 48.19 25.90 50.70 7.59 6.95 1.79 1.33 0.46
13 Drochia 42.19 39.02 34.88 7.52 9.93 1.94 0.85 0.35
14 Dubăsari 43.85 45.16 33.08 7.42 2.32 2.31 3.42 0.44
15 Edineț 44.12 29.20 47.11 7.94 5.20 2.40 2.68 0.29
16 Fălești 43.66 36.53 31.77 6.41 15.15 1.27 4.13 0.28
17 Florești 43.47 41.07 35.09 8.72 5.94 2.26 1.02 0.30
18 Glodeni 42.56 33.08 34.02 7.85 10.39 1.79 8.09 0.37
19 Hîncești 39.94 63.87 16.90 3.09 1.93 3.43 3.62 0.55
20 Ialoveni 47.58 71.80 10.05 2.58 2.57 5.03 2.23 0.44
21 Leova 41.03 54.26 24.76 5.06 4.39 2.58 2.38 0.43
22 Nisporeni 40.58 65.95 14.49 3.22 2.26 3.64 3.02 0.59
23 Ocnița 48.80 19.17 59.55 8.22 3.83 1.10 1.27 0.34
24 Orhei 46.66 46.70 8.97 36.98 1.06 1.50 0.85 0.38
25 Rezina 47.56 48.66 26.27 11.23 2.55 4.45 1.23 0.29
26 Rîșcani 46.26 32.01 41.67 5.28 8.86 2.11 5.15 0.41
27 Sîngerei 41.37 46.15 28.89 7.98 8.60 2.20 1.07 0.31
28 Soroca 45.11 40.03 38.65 6.05 3.51 2.37 2.96 0.63
29 Strășeni 44.10 67.55 15.48 3.03 1.90 2.80 2.51 0.60
30 Șoldănești 45.72 40.64 28.79 10.43 3.21 2.83 7.48 0.36
31 Ștefan Vodă 41.63 54.11 25.09 3.89 2.32 4.75 2.98 0.57
32 Taraclia 42.30 6.52 58.05 28.24 1.24 0.24 0.72 0.31
33 Telenești 44.37 59.59 13.01 9.34 1.22 8.29 3.01 0.37
34 Ungheni 43.61 50.80 28.29 4.53 3.42 2.87 3.29 0.40
35 U.T.A. Găgăuzia 36.87 4.14 80.75 4.86 3.15 0.15 0.55 0.03
36 Transnistria 13.59 62.21 6.25 1.82 1.20 2.75 0.38
37 Misiuni diplomatice 86.23 2.47 0.59 2.78 1.75 0.34 0.62
Total 48.41 52.80 27.17 5.74 4.10 2.33 1.81 0.49
Sursă: CEC Arhivat în , la Wayback Machine.

Prezența la vot

modificare
# Alegeri parlamentare, 2021 Alegeri prezidențiale, 2020 (I) Alegeri parlamentare, 2019
09:30 8,8% 5,5% (+3,3%) 5,9% (+2,9%)
12:30 23,7% 19,6% (+4,1%) 24,0% (-0,3%)
15:30 33,2% 33,0% (+0,2%) 37,4% (-1,2%)
18:30 41,9% 42,5% (-0,6%) 45,7% (-3,8%)
21:00 48,1% 45,6% (+2,5%) 49,1% (-1%)
Total 52,3% 48,5% (+3,8%) 50,6% (+1,7%)
Sursă: alegeri.md[99]

Un sondaj BOP publicat pe 5 iulie 2021 a arătat faptul că peste 67% din respondenți sunt absoluți siguri că vor merge la urne, iar 14% sunt destul de siguri, în timp ce 5% din respondenți au declarat că nu se vor prezenta la urne în data de 11 iulie 2021.[100]

Controverse

modificare

Gheorghe Cavcaliuc, liderul partidului PACE, anunțase pe 20 mai că oferă termen de 72 de ore unui candidat care ocupă numărul 8 pe lista unui partid deja înscris în alegeri să se retragă, anunțând că acesta a fost prins în data de 19 decembrie 2016 cu droguri la vamă. Ulterior, Nata Albot, candidată a PAS pe poziția a opta în circumscripția națională, a recunoscut la 48 de ore că a fost prinsă 0,78 grame de marijuana pe Aeroportul Internațional Chișinău după ce un astfel de pachet a ajuns din greșeală în buzunarul ei. Totodată, aceasta s-a retras din cursa electorală.[101][102]

Partidul Noua Opțiune Istorică, devenit ulterior Partidul Alternativă și Șanse, a solicitat CEC să schimbe sigla partidului conform cu cea nouă, extrem de similară cu cea a Partidului Acțiune și Solidaritate. Similiaritatea siglelor a determinat CEC să refuze noua siglă, în timp ce Partidul Noua Opțiune Istorică a fost nevoit să candideze în alegeri fără siglă.[103]

Renato Usatîi, liderul blocului electoral cu același nume și al Partidului Nostru, a declarat vineri, 2 iulie, că sondajul BOP a fost manipulat personal de Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, blocul electoral „Renato Usatîi” având un scor de 4,6%, însă în realitate fiind de 8,6%. Usatîi a acuzat IPP că rezultatele Platformei DA și Democrația Acasă au fost de asemenea micșorate comparativ cu realitatea, iar PAS a crescut cu 4% în sondaj, comparativ cu răspunsurile reale ale respondenților. În data de 5 iulie, sondajul BOP a fost prezentat, iar într-adevăr, blocul electoral „Renato Usatîi” a avut un scor de 4,6% în rândul respondenților (deciși și indeciși), iar din rândul celor deciși, blocul a acumulat 5,9%.[104][105]

Finanțarea scrutinului

modificare

Costurile privind finanțarea scrutinului au fost subiect de dispută între forțele politice încă dinainte de dizolvarea Parlamentului. Într-o întâlnire cu Maia Sandu, reprezentanții CEC au aproximat prețul alegerilor parlamentare anticipate la 125 de milioane de lei moldovenești (MDL), ceea ce reprezintă mult mai puțin față de alegerile prezidențiale din 2020, dar mai mult față de alegerile parlamentare din 2019.[106]

Urmări

modificare

Reacții internaționale

modificare

  România: Președintele Camerei Deputaților, liderul PNL, Ludovic Orban a salutat victoria forțelor pro-europene și a catalogat decizia alegerilor parlamentare anticipate, drept una corectă.[107] Ulterior, Klaus Iohannis, președintele României, a venit cu felicitări adresate cetățenilor Republicii Moldova pentru spiritul civic și opțiunea clară pentru reforme.[108]

  Ucraina: Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a felicitat-o personal pe Maia Sandu și a catalogat victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) drept un pas important al Republicii Moldova spre realizarea reformelor și a aspirațiilor europene.[109]

Reacții interne

modificare

Igor Dodon, președintele PSRM, a anunțat că blocul PSRM-PCRM va intra în opoziție, adăugând că va fi sancționat orice abuz al noii guvernări. La declarațiile din seara alegerilor, de după ora 21, Dodon a lăsat de înțeles că nu va recunoaște rezultatul alegerilor și că urmează să fie organizate proteste.[110][111]

Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului de legislatură a X-a, a declarat că mulțumește deputaților din legisltura anterioară pentru activitatea depusă, cât și angajaților Parlamentului. Totodată, a îndemnat noii deputați să asculte de oameni și să se ridice la înălțimea așteptărilor lor.[112]

Renato Usatîi, primarul de Bălți, a fost tare nemulțumit de rezultatele alegerilor, în special la Bălți, fieful său electoral. După ce a fost depășit și de BECS și PAS, Renato Usatîi și-a anunțat demisia din funcția de primar, declarând că "dacă bălțenii vor politicieni și nu gospodari, atunci să voteze politicieni". De asemenea, a anunțat că este dispus să părăsească șefia partidului.[113]

Andrei Năstase, alături de întreaga conducere a Platformei DA, și-a anunțat demisia de la șefia PPDA, urmând ca un congres extraordinar să aibă loc în 5 septembrie anul curent.

Analiză politică

modificare

Pentru prima dată din aprilie 2009, un partid (în situația dată PAS) obține majoritatea parlamentară. De altfel, PAS a obținut cel mai mare scor electoral înregistrat vreodată de un partid în Republica Moldova, raportat la numărul de votanți prezentați la vot - 52,80% din sufragiile valabil exprimate. Fostul partener din blocul electoral ACUM, Platforma DA, a ieșit din Parlament, deoarece nu a depășit pragul electoral de 5%. Partidul Comuniștilor a revenit în Parlament, după 2 ani în opoziție extraparlamentară, însă a obținut doar 10 mandate pe lista comună cu PSRM. Partidul Democrat din Moldova, cea mai mare forță politică în 2017-2018, controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, nu a mai acumulat numărul de voturi necesare pentru depășirea pragului electoral. De asemenea, nici partidul Pro Moldova, desprins din PDM, nu a reușit să mai intre în Parlament.

Referințe

modificare
  1. ^ Snap elections called as Moldova crisis escalates BBC News, 9 June 2019
  2. ^ „R. Moldova: Guvernul Maiei Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură”, Europa Liberă România, accesat în  
  3. ^ „Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis. Dodon se apucă să-și facă propriul cabinet”, DW.COM, accesat în  
  4. ^ „Moldovan parliament approves Ion Chicu as new prime minister”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ „Pavel Filip, despre revocarea miniștrilor PDM: Este nevoie de o resetare a guvernării”, ipn.md, accesat în  
  6. ^ „R. Moldova: Maia Sandu a chemat luni partidele parlamentare la consultări - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  7. ^ AGERPRES. „Republica Moldova: Curtea Constituțională respinge sesizarea înaintată de un grup de.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Parlamentul Republicii Moldova a respins învestirea unui nou guvern, condus de Natalia Gavriliță”. Economica.net. . Accesat în . 
  9. ^ „ULTIMA ORĂ Maia Sandu vrea anticipate sau referendum pentru demiterea sa”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  10. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Curtea Constituțională a anulat decretul Maiei Sandu privind desemnarea premierului | DW | 23.02.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  11. ^ „Președinta Maia Sandu a discutat cu fracțiunile parlamentare”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  12. ^ „Ultima oră. Președinta Maia Sandu l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de premier”. Accesat în . 
  13. ^ „Constituția RM”. www.parlament.md. Accesat în . 
  14. ^ „Republica Moldova: Maia Sandu cere Curții Constituționale să constate că sunt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului - International - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  15. ^ „/VIDEO/ Ultimă oră! Parlamentul a instituit stare de urgență pentru 60 de zile”. Accesat în . 
  16. ^ „Stare de urgență fără lockdown, găselnița majorității PSRM-Partidul Șor și transfugii de la PD”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  17. ^ „Radu Marian, despre instituirea stării de urgență: „Lockdown" fake, a cărui singur scop este amânarea anticipatelor”. Deschide.MD. Accesat în . 
  18. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Aviz pozitiv din partea Curții Constituționale pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău | DW | 15.04.2021”. DW.COM. Accesat în . 
  19. ^ „Socialiștii și deputații Șor au votat retragerea hotărârii Parlamentului prin care Manole a fost numită la CC”. Accesat în . 
  20. ^ „Reacția Curții Constituționale, după votarea declarației PSRM: „Magistrații constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri"”. Accesat în . 
  21. ^ „Ultimă Oră! Curtea Constituțională a suspendat două dintre deciziile pronunțate azi de Parlament”. Accesat în . 
  22. ^ Agora. „ULTIMĂ ORĂ! CC a decis: Instituirea stării de urgență, neconstituțională”. Accesat în . 
  23. ^ „Ultima oră: Maia Sandu anunță dizolvarea Parlamentului. Vom avea alegeri pe 11 iulie”. Accesat în . 
  24. ^ „Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  25. ^ „CODUL ELECTORAL”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ a b „Peste două mii de secții de votare au fost constituite pentru alegerile parlamentare anticipate”. Accesat în . 
  27. ^ a b „Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md”. alegeri.md. Accesat în . 
  28. ^ Cristina (). „Sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor: patru formațiuni ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  29. ^ ipn.md. [hhttps://www.ipn.md/ro/pas-si-becs-ar-acumula-cele-mai-multe-voturi-8011_1082747.html hhttps://www.ipn.md/ro/pas-si-becs-ar-acumula-cele-mai-multe-voturi-8011_1082747.html]. Accesat în .  Text "titlePAS și BeCS ar acumula cele mai multe voturi la alegerile din 11 iulie, sondaj" ignorat (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  30. ^ „PAS - mai aproape de o majoritate in Parlament? Ce arata sondajul BOP - FOTO”. Pro TV. Accesat în . 
  31. ^ Onisim, Milena (). „VIDEO/ Sondaj Asociația Sociologilor și Demografilor: Trei formațiuni politice ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  32. ^ „Ce partide ar accede in noul legislativ, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate - FOTO / VIDEO”. Pro TV. Accesat în . 
  33. ^ „Alegeri parlamentare After Poll 2021” (PDF). Accesat în . 
  34. ^ „În Parlament ajung doar trei concurenți electorali: PAS, Blocul Comuniștilor și socialiștilor și PP Șor (Sondaj)”. Ziarul de Gardă. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Stările sociale și politice ale Moldova (21-28 mai 2021)”. Ziarul de Gardă (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Cristina (), „SONDAJ iData/ Trei formațiuni politice ar accede în Parlamentul de la Chișinău, la eventualele alegeri parlamentare anticipate”, Ziarul de Gardă, accesat în  
  37. ^ Patricia Podoleanu. „Sondaj: Sandu, Dodon și Voronin, în top trei cei mai de încredere politicieni. PAS și BECS, diferență de un procent, la parlamentare”. Accesat în . 
  38. ^ „Sondaj ASDM: Trei partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare”. Deschide.MD. Accesat în . 
  39. ^ V.A. (). „(SONDAJ) Trei partide ar accede în Parlament în cazul alegerilor anticipate”. Cotidianul. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Sondaj: Ce formațiuni politice ar ajunge în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate”. Accesat în . 
  41. ^ „With Early Elections Undecided, New IRI Poll Shows Moldovans Are More Optimistic About Future”. Accesat în . 
  42. ^ „Sondaj: Ce partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate”. Accesat în . 
  43. ^ „Sondaj. Ce partide ar accede in Parlament, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate - FOTO” (în Romanian). 
  44. ^ „Sondaj. Ce partide ar accede in Parlament, daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare” (în Romanian). 
  45. ^ „SONDAJ iData/ Patru partide, cu șanse de a accede în Parlament, la eventuale anticipate” (în Romanian). 
  46. ^ „Sondaj ASDM: Patru partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). 
  47. ^ „SONDAJ. Ce partide ar intra în Parlament și câte mandate ar lua, dacă duminică s-ar organiza anticipate” (în Romanian). 
  48. ^ „(SONDAJ) Patru partide, cu șanse de a accede în Parlament în cazul unui scrutin duminica viitoare” (în Romanian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Sondaj: În viitorul Parlament au șanse de a accede 5 partide politice” (în Romanian). 
  50. ^ „Partidele care ar putea ajunge în Parlament în urma anticipatelor - sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor” (în Romanian). 
  51. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea companiei "Public Media"” (PDF) (în Romanian). 
  52. ^ „(sondaj) iData: cei mai mulți moldoveni vor vota la prezidențiale pentru Igor Dodon și Maia Sandu. Cine are mai multe șanse” (în Romanian). 
  53. ^ „Sondaj ASDM // Cinci partide ar accede în noul Legislativ” (în Romanian). 
  54. ^ „Sondaj BOP // Patru partide ar putea ajunge în noul Parlament” (în Romanian). 
  55. ^ „OCTOMBRIE 2020 – Evoluția percepțiilor privind dezinformarea în contextul pandemiei COVID-19 și preferințe politice” (Powerpoint presentation) (în Romanian). 
  56. ^ „SONDAJ// Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, PSRM ar obține cele mai multe mandate în Legislativ” (în Romanian). 
  57. ^ „Sondaj ASDM // Cinci partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). 
  58. ^ „Sondaj iData: Platforma DA nu ar intra în viitorul Parlament, în schimb am putea avea deputați ai partidului condus de Usatîi (GRAFIC)” (în Romanian). 
  59. ^ „Cinci partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri (SONDAJ)” (în Romanian). 
  60. ^ „Un nou sondaj de opinie: Patru partide acced în Parlament, în caz de alegeri” (în Romanian). 
  61. ^ „Barometrul Electoral 2020 ediția de august” (PDF) (în Romanian). 
  62. ^ „Public Opinion Survey: Residents of Moldova” (PDF) (în English). 
  63. ^ „Sondaj/ Cinci partide ar ajunge în Legislativ în urma unor eventuale alegeri parlamentare. Candidații care s-ar duela în turul II la prezidențiale” (în Romanian). 
  64. ^ „Alegeri în sondaj: 5 partide politice ar accede în Legislativ în cazul unui scrutin parlamentar” (în Romanian). 
  65. ^ „Barometrul Electoral 2020 ediția de iulie” (PDF) (în Romanian). 
  66. ^ „Sondaj – Partidele politice care ar ajunge în Parlament, după alegeri parlamentare anticipate și cum s-ar împărți voturile la un scrutin prezidențial” (în Romanian). 
  67. ^ „Sondaj: Ce partide ar vota moldovenii în cazul alegerilor parlamentare anticipate” (în Romanian). 
  68. ^ „Sandu sau Dodon? Cine ar castiga, daca duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidentiale - Sondaj/VIDEO” (în Romanian). 
  69. ^ „Sondaj ASDM: Patru partide ar accede în noul Parlament” (în Romanian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  71. ^ „Sondaj BOP: Cinci partide ar accede în Legislativ în caz de alegeri parlamentare: PCRM la limita pragului” (în Romanian). 
  72. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea canalului de televiziune TVC 21” (PDF) (în Romanian). 
  73. ^ „Cum s-ar împărți mandatele în Parlament, dacă duminica viitoare ar fi organizate anticipatele (Sondaj)” (în Romanian). 
  74. ^ „MAI 2020 – STUDIU SOCIO-POLITIC” (PDF) (în Romanian). 
  75. ^ „În parlamentul Moldovei ar accede PSRM, PAS, PDM și platforma DA” (în Romanian). 
  76. ^ „SONDAJ // Care partid se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor” (în Romanian). 
  77. ^ „(sondaj) 5 partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. Vezi care sunt acestea” (în Romanian). 
  78. ^ „SONDAJ: Patru partide ar accede în legislativ, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare anticipate” (în Romanian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ „LIVE! iData prezintă Barometrul Electoral 2020, ediția de martie: „Studiu de percepție și atitudini a populației privind COVID-19"” (în Romanian). 
  80. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea canalului de televiziune TVC 21” (PDF) (în Romanian). 
  81. ^ „(sondaj IMAS) Care partide ar accede în Parlament. În ce condiții PCRM ar putea să se facă cu deputați” (în Romanian). 
  82. ^ „SONDAJ: Candidatul independent și reprezentantul PSRM conduc în cursa electorală pentru alegerile parlamentare noi din circumscripția uninominală hîncești” (în Romanian). 
  83. ^ „SONDAJ: În parlamentul Moldovei ar accede doar trei partide” (în Romanian). 
  84. ^ „SONDAJ INTELLECT GROUP: Doar trei partide ar intra în parlament - PSRM, PAS și PDM” (în Romanian). 
  85. ^ „SONDAJ: Patru partide ar accede în Legislativ, dacă duminica viitoare vor fi alegeri parlamentare” (în Romanian). 
  86. ^ „Decembrie 2019 Barometrul opinei publice Republica Moldova” (PDF) (în Romanian). 
  87. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  88. ^ „Public Opinion Survey: Residents of Moldova” (PDF) (în English). 
  89. ^ „SONDAJ SOCIO-POLITIC realizat la solicitarea portalului "Politics.MD"” (PDF) (în Romanian). 
  90. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  91. ^ „SONDAJ: Candidații psrm și acum vor ajunge în turul doi al alegerilor primarului de Chișinău” (în Romanian). 
  92. ^ „(SONDAJ) Patru partide ar accede în Parlament în cazul unor alegeri duminica viitoare” (în Romanian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  93. ^ „Sondaj CBS Axa: peste 50% din moldoveni consideră că alianța ACUM-PSRM trebuie să guverneze patru ani” (în Romanian). 
  94. ^ „SONDAJ // Patru partide ar intra în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc ALEGERI. PSRM – 48 de mandate, PAS – 34 mandate, PPDA – 10 mandate și PD – 9 mandate” (în Romanian). 
  95. ^ „SONDAJ: Majoritatea cetățenilor consideră că Partidul Democrat se face vinovat de criza politică din Moldova” (în Romanian). 
  96. ^ „iDATA: Aproape 50% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră legitim guvernul condus de Maia Sandu” (în Romanian). 
  97. ^ „Posibilele alegeri parlamentare anticipate în Moldova nu vor schimba substanțial raportul de forțe – Sondaj” (în Romanian). 
  98. ^ „barometrul socio-politic” (PDF) (în Romanian). 
  99. ^ „alegeri.md - Alegeri în Republica Moldova”. alegeri.md. Accesat în . 
  100. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (). „BOP: În următorul Parlament ar putea accede trei formațiuni politice | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE”. www.publika.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ V.A. (). „(VIDEO) Cavcaliuc amenință un candidat cu nr.8 din cei înscriși în cursa electorală: Dacă nu se retrage în 72 de ore, îi voi da numele”. Cotidianul. Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ „Nata Albot s-a retras de pe lista PAS. Cavcaliuc: „Dezvăluirile vor continua"” (în engleză). adevarul.ro. 1621664508. Accesat în 22 mai 2021.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  103. ^ „CEC a refuzat să înregistreze simbolul electoral al partidului, devenit PAȘ: „Refuzul e ilegal. Clar că este o deosebire"”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  104. ^ „Renato Usatîi acuză manipularea cifrelor în BOP” (în engleză). adevarul.ro. 1625238445. Accesat în 6 iulie 2021.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  105. ^ „(sondaj) Datele publicate de Usatîi vineri coincid cu cele prezentate de BOP astăzi: Trei formațiuni ar accede în Parlament”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  106. ^ „CEC a estimat costul alegerilor anticipate”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  107. ^ „Ludovic Orban, mesaj pentru PAS: "Este o veste extraordinară care vine din Republica Moldova. Felicitări pentru alegerile anticipate, o decizie corectă"”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  108. ^ „Klaus Iohannis: Felicitări cetățenilor Republicii Moldova pentru spiritul civic și opțiunea clară pentru reforme”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  109. ^ „Vladimir Zelenski a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria de la acest scrutin: "Este un pas important"”. Pro TV. Accesat în . 
  110. ^ „Igor Dodon: „Noi nu ne temem să fim în opoziție, vom sancționa orice abuz"”. Jurnal.md. Accesat în . 
  111. ^ „Igor Dodon amenință cu proteste în masă dacă Moldova se va alătura sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Stiri pe surse. Accesat în . 
  112. ^ „La final de mandat, Zinaida Greceanîi aduce mulțumiri și comentează rezultatele alegerilor parlamentare anticipate”. Cotidianul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  113. ^ Cristina (). „ULTIMA ORĂ! Renato Usatîi, după ce blocul lui a obținut 4% la anticipate: „Eu îmi dau demisia din funcția de primar. Rezultatele de la Bălți m-au dat gata"”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_parlamentare_în_Republica_Moldova,_2021&oldid=16600358