Alexandru Hodoș (ziarist)
| Alexandru Hodoș (ziarist) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (74 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalist politician |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Alexandru Hodoș (cunoscut și ca Alexandru A. Hodoș) (n. 20 iunie 1893, București[1] - d. 16 decembrie 1967[2]), a fost un ziarist radio și al presei scrise, director al publicațiilor Renașterea Română, Țara Noastră , Biruința, Linia Dreaptă,[3], scriitor, traducător și om politic român de extrema dreaptă, subsecretar de stat în Guvernul Goga-Cuza (29 decembrie 1937 - 10 februarie 1938).
Alexandru Hodoș a fost fiul scriitorului Alexandru I. Hodoș (cunoscut sub pseudonimul Ion Gorun) și al Constanței Hodoș, scriitoare.[4]
A debutat în publicistică la revista Minerva din Sibiu (1915), după război publicând la Renașterea Română, din același oraș. În perioada 1922 - 1938 a fost cu intermitență, alături de Ilarie Chendi și Octavian Goga, unul din directorii revistei cu apariție săptămânală Țara Noastră. În perioada 1922 - 1931 a folosit nu mai puțin de 260 de pseudonime pentru a-și semna articolele publicate în această revistă, ceea ce constituie un record neegalat în publicistica românească.[5]
În noiembrie 1926, este numit de către Vasile Goldiș director al Teatrului Național din București.[6]
A fost membru al Partidului Național Creștin și deputat de Someș,[3] fiind unul din apropiații lui Goga. Este numit, în 1936, director adjunct de programe la Radiodifuziune, iar între 1938 - 1940 este director al Societății de Radio-Difuziune. A făcut parte din Guvernul Goga-Cuza (29 decembrie 1937 - 10 februarie 1938) ca subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri, perioadă în care a suspendat apariția ziarelor cu orientare de stânga Adevărul, Dimineața și Lupta. În 1942 a fost numit atașat de presă la Berlin.[4]
După război, în 1945, a fost arestat și judecat în așa-numitul „lot al ziariștilor”, alături, între alții, de Stelian Popescu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru, fiind acuzat că a făcut apologia Germaniei și a războiului antisovietic. A fost condamnat de Tribunalul Poporului, pe 1 iunie 1945, la „20 de ani detențiune rea și 10 ani degradațiune civică, cu confiscarea averii”.[7] A fost închis la Aiud, Dumbrăveni, Jilava, Craiova, Poarta Albă și Gherla.
Opera
modificareAlexandru Hodoș, Focurile de pe culme, Editura Minerva, București, 1972
Traduceri în limba română
modificare- François Rabelais, Gargantua și Pantagruel, În românește de Alexandru Hodoș, prefața de N.N. Condeescu, ilustrații de Benedict Gănescu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967.
- Gustave Flaubert, Salammbô, Traducere de Alexandru Hodoș, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967.
Note
modificare- ^ Lista cu scriitorii din dicționarul „Scripta manent ...”
- ^ Calendar, România Literară, nr. 47, 2010
- ^ a b Tănăsescu, Ideologie și structuri comuniste în România..., p. 38
- ^ a b Arhire, Relațiile britanico-sovietice reflectate în presa românească..., p. 187
- ^ Popescu, O istorie anecdotică a literaturii române, p. 166
- ^ Massoff, Teatrul romînesc: privire istorică, p. 79
- ^ Bichir, Evenimentul Zilei, 1 martie 2008
Bibliografie
modificare- Calendar Arhivat în , la Wayback Machine., România Literară, nr. 47, 2010
- Institutul de Filologie Româna „A. Philippide”, Iași, Lista cu scriitorii din dicționarul „Scripta manent. Ghid biobibliografic al scriitorilor din Radio (1928-2004)” Arhivat în , la Wayback Machine. pe site-ul Evaluarea informatizată, din perspectiva criticii și istoriei literare, a literaturii române dintre 1900–2007 în vederea actualizării Dicționarului general al literaturii române (DGLR), accesat pe 22 mai 2011
- S. Arhire, Relațiile britanico-sovietice reflectate în presa românească, în a doua jumătate a anului 1941[nefuncțională], Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 9/I, 2005, p. 185-192
- Ioan Massoff, Teatrul romînesc: privire istorică, Volumul 6, Editura pentru Literatură, 1976
- Florian Bichir, Ziariștii, închiși de comuniști, Evenimentul Zilei, 1 martie 2008
- Florian Tănăsescu, Ideologie și structuri comuniste în România: 1 ianuarie 1920 - 3 februarie 1921, seria Ideologie și structuri comuniste în România, vol. 3, editor Gheorghe Neacșu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2001, ISBN 9789738545410
- Florentin Popescu, O istorie anecdotică a literaturii române, vol. 1, Editura Saeculum, 1999, ISBN 9789739200073