Wikipedia

Ana Cristina Halichias

Această pagină a fost propusă pentru ștergere.

Motivul: Acest articol a fost marcat de Strainu în iulie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.

  • Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
  • Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
  • Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.

Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la

Wikipedia:Pagini de șters/Ana Cristina Halichias.

Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere.

Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.


Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă.
Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului.
Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere.
Ana-Cristina Halichias
Date personale
Născut1 ianuarie 1953
București, România
Cetățenieromână
Ocupațiefilolog clasic, profesor universitar
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ana-Cristina Halichias (n. 1 ianuarie 1953, București) este un filolog clasic, profesor emerit al Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Catedra de Filologie Clasică.

S-a născut în București, într-o familie de intelectuali. Străbunicul său pe linie maternă, Petre Suciu, a fost profesor de drept roman și rector al Universității din Iași între anii 1875 și 1880. Tatăl său, Constantin Jalbă, a condus redacția de filologie a Editurii Academiei Române, între anii 1960 și 1983.

În anul 2017, la Editura Universității din București a apărut volumul omagial Inventrix et erudita magistra. Studia in honorem Anae-Cristinae Halichias, coordonat de Maria-Luiza Dumitru Oancea, care cuprinde studii semnate de filologi, istorici, arheologi, colegi, colaboratori și foști studenți.

Biografie

modificare
  • În perioada 1967–1971 a urmat cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din București.
  • În perioada 1971–1975 a studiat la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția Limbi Clasice, pe care a absolvit-o obținând licența în Filologie Clasică, cu teza “Deștept și prost în limba latină”, îndrumător științific prof. dr. Lucia Wald.
  • În perioada 1971–1988 și-a desfășurat activitatea la Arhivele Naționale, ca arhivist și redactor la Revista Arhivelor.
  • În perioada 1988–1993 a fost cercetător la Institutul de Lingvistică din București.
  • În perioada 1993–1999 a fost lector universitar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității Ovidius din Constanța.
  • În perioada 1999–2018 a fost lector, conferențiar și, din anul 2015, profesor la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Catedra de Filologie clasică.
  • În anul 1999 a devenit doctor în filologie cu teza Vocabularul latin al capacităților intelectuale, sub conducerea prof. dr. Lucia Wald.
  • În perioada 2007–2018 a fost director executiv al Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea București).
  • Între anii 2011 și 2018 a fost director al Departamentului de Filologie Clasică și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea București.
  • Este membră a Societății de studii Clasice din România din anul 1975.
  • Este membră a Comisiei de patristică a Patriarhiei Române[1].

A predat cursuri de morfologie descriptivă a limbii latine; morfologie istorică latină; istoria limbii latine – latina vulgară și târzie; paleografie latină; latină de cancelarie; limbaje specializate (tratate tehnico-științifice medio- și neolatine); lingvistică romanică.

Premii și distincții

modificare
  • 2006 – premiul Academiei Române „Timotei Cipariu” pentru lucrarea colectivă Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes.[2]
  • 2011 – premiul pentru filologie clasică Petru Creția”, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române - pentru volumele Studia mediaevalia, Mediaevalia et neolatina și Glosar de termeni românești din documente latine medievale (secolele al XIII-lea al XVI-lea).
  • 2012 – diploma acordată de Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher – și Secția de limba și literatura rromani a Facultății de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București pentru contribuții deosebite la promovarea limbii rromani în sistemul de învățământ superior din România și în domeniile vieții sociale și culturale, cu prilejul marcării a 20 de ani de existență a studiului limbii rromani în sistemul universitar românesc.
  • 2015 – premiul pentru filologie clasică „Petru Creția”, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române - pentru vol premiul pentru filologie clasică „Petru Creția”, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române - pentru volumul Latina diplomatică în Țările Române (secolele XIII-XVI). Studiu lingvistic și documente comentate.[3]    
  • 2017 – diploma și placheta onorifică acordată de Departamentul de Istorie și Etnologie al Facultății de Studii Clasice și Umaniste a Universității „Democrit” a Traciei, pentru contribuția la promovarea studiilor grecești în România și pentru preocuparea continuă de cultivare, răspândire și promovare a limbii și civilizației grecești în cadrul propriului departament.
  • 2018 – diploma onorifică prin care se acordă titlul de profesor emerit al Universității din București pentru merite deosebite în dezvoltarea activității didactice și științifice și pentru contribuția la promovarea excelenței academice și profesionale în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine.

Lucrări publicate

modificare

Volume de autor

modificare
  • Deștept și prost în limba latină. Studiu asupra vocabularului însușirilor intelectuale. București, Editura Scripta, 2000[4]; ediția a II-a revăzută: București, Editura Universității din București, 2016
  • Glosar de termeni românești din documente latino-române (Secolele al XIII-lea - al XVI-lea). București, Editura Universității din București, 2010.[5]
  • Studia mediaevalia. București, Editura Universității din București.[6]
  • Mediaevalia et neolatina. București, Editura Universității din București, 2010.[7]
  • Elemente de fonetică și morfosintaxă latină. București, Editura Universității din București, 2011.[8]
  • Latina diplomaticǎ ȋn Țǎrile Române. Studiu lingvistic și documente commentate. București, Editura Universității din București, 2014
  • De la Plaut la Mihai Viteazul. Antologie de studii. Introducere de Liviu Franga. București, Editura Universității din București, 2021

Volume în colaborare

modificare
  • Dicționar latin-român. București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003.
  • Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes. Sous la direction de Sanda Reinheimer Rîpeanu. București, Editura Academiei, 2004
  • Istoria limbii române. Vol. I. (capitolele: Romanizarea; Latina vulgară: Definiție; Surse de cunoaștere a latinei vulgare; Cronologia latinei vulgare. Raportul dintre latina vulgară și latina târzie; Registre de limbă; Unitatea latinei vulgare; Latina dunăreană; Fonetică și fonologie; Adverbul; Prepoziția; Conjuncția; Sintaxa; Formarea cuvintelor). București, Editura Univers Enciclopedic, 2018.[9]
  • Enciclopedia literaturii române vechi (capitolul Literatura de expresie latină), București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018

Ediții

modificare
  • Independența de stat a României.  Vol. III.  Presa străina.  București, Editura Academiei, 1977 (în colaborare)
  • Documente strǎine despre români. București, Direcția generală a Arhivelor Statului din RSR, 1979 (în colaborare)
  • Mihai Viteazul în conștiința europeanã. Vol. V: Mărturii.  București, Editura Academiei, 1990 (în colaborare)
  • Documente privind istoria orașului Sibiu. Vol II, Comerț și meșteșuguri în Sibiu și în cele șapte scaune. 1224-1579. Sibiu, Editura Hora – Heidelberg, Societatea de Studii Transilvane, 2003 (în colaborare)[10]
  • Bartholomaeus Eustachius Sanctoseverinatis, Libellus de dentibus. Cum privilegiis / Mic tratat despre dinți. Cu privilegii.  București, Editura Universității din București, 2016 (în colaborare)[11]
  • Demetrii Cantemirii Principis Moldaviae, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae / Dimitrie Cantemir Pricipele Moldovei, Descrierea stǎrii de odinioarǎ și de astǎzi a Moldovei. Ediția a II-a. Traducere în limba română de Gh. Guțu. Postfațǎ de Eugen Simion. Dosar de receptare critică de Bogdan Crețu. București, Fundația Naționalǎ pentru Științǎ și Artǎ, 2014
  • Constantin Jalbă, Romanul lui George Călinescu. Geneză. Modalități artistice. București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2015
  • Nicolae Chiriac Quintescu, Năzuințe spre ideal (În slujba clasicismului și a culturii naționale).Vol. I. Literare. Introducere de Liviu Franga. București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018.[12]
  • Nicolae Chiriac Quintescu, Năzuințe spre ideal (În slujba clasicismului și a culturii naționale).Vol. II. Lingvistice. Introducere de Liviu Franga. București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2019
  • Franciscus Fasching, Vetus Dacia. Dacia Veche; Georg Soterius, Annotationes in Faschingii Daciam Antiquam.Observații privitoare la Dacia Antică a lui Franciscus Fasching. București: Editura Muzeul Literaturii Române, 2020.[13]
  • Informationes speculativae et practicae de ingenioso et artificiali scruporum lusu, schach vulgo sic nuncupato. Explicații teoretice și practice despre ingeniosul și meșteșugitul joc cu piese, numit șah în limba populară. București, Editura Paideia, 2021.[14]
  • Georg Soterius, De ducibus Valachiae. Despre ducii Valahiei. Moldavorum reguli. Despre prinții Moldovei. Introducere și note de Marian Coman. București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2021 (în colaborare)[15]
  • Franciscus Fasching, Nova Dacia. Dacia Nouă. Introducere și revizie științifică de Radu Nedici. București, Editura Paideia, 2024.[16]

Traduceri

modificare
  • Toth Zoltan. Primul secol al naționalismului românesc ardelean. 1697-1792. [București], Editura Pythagora, [2001] (în colaborare)
  • Mychailo Lucikai. Pagini de istorie. Partea I (notă introductivă, traducere și note), București, Editura Mustang, 2004, pp. 15-206[17] (reeditare: Historia Carpato-Ruthenorum sacra et civilis. Istoria rutenilor carpatici sacră și civilă. București, Editura Universității din București, 2017)
  • Fericitul Ieronim. Epistole. Vol. I. București, Editura Basilica, 2013.[18] Vol. II. București, Editura Basilica, 2019. Vol. III. București, Editura Basilica, 2023  (în colaborare)[19]
  • Fericitul Augustin, Despre răbdare. Despre înfrânare. Despre darul perseverenței. Introducere de pr. asist.dr. Alexandru-Atanase Barna, București, 2021, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă[20]

Îngrijire de volume

modificare
  • Antic și modern. In honorem Luciae Wald. București, Editura Humanitas, 2006 (în colaborare)[21]
  • Ianua. Lumea greco-romană în studii și articole. București, Editura Universității din București, 2009 (în colaborare)[22]
  • Ingenium et ars. Talent și meșteșug. Studia in honorem Marianae Băluță-Skultéty. București, Editura Universității din București, 2012 (în colaborare)      
  • Sapientia et scientia. Studia in honorem Luciae Wald. București, Editura Universității din București, 2014 (în colaborare)
  • Expressions of Fear from Antiquity to the Contemporary World. Papers of the March 30th, 2013 National Colloquium, Department of Classical Philology, University of Bucharest, Romania. Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2016 (în colaborare)
  • Joc. Joacă. Jucării. Actele colocviului național organizat de Departamentul de Filologie Clasică și Neogreacă și de Institutul de Studii Clasice din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Ediția a III-a, București, 17 mai, 2015. București, Editura Universității din București, 2016 (în colaborare)

Note

modificare
  1. ^ „Membrii Comisiei Patristice”. patriarhia.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Premii Academia Română” (PDF). 
  3. ^ „Premiile Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR)/ de Ziarul de duminică”. ZF.ro. Accesat în . 
  4. ^ Recenzie Tudor Dinu, în Studii și cercetări lingvistice, 1-2, 2002, pp. 222-223.
  5. ^ Recenzii: Emanuela Timotin, în Studii și cercetări lingvistice, 1, 2011; Mariana Băluță-Skultéty, în Limba română, 4, 2011, pp. 553-554; Gabriela Stoica, în Analele Universității din București. Limba și literatura română, anul LXI, 2012, pp. 133-134.
  6. ^ Recenzii: Traian Diaconescu, în Buletin istoric, nr. 12, 2011, Editura Presa Bună, Iași, pp. 205-206; Tudor Dinu, în Studii și cercetări lingvistice, 2, 2011, pp. 275-277.
  7. ^ Recenzii: Florentina Nicolae, în Analele Științifice ale Universității Ovidius din Constanța. Seria Filologie, vol. XXII, 1, 2011, pp. 215-216; Claudia Tărnăuceanu, în Perennitas antiquitatis, Iași, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», 2011, pp. 324-326.
  8. ^ Recenzie în International Journal of Cross-Cultural Studies and Environmental Communication, Vol. 1, Issue 1, 2012, pp. 93-94.
  9. ^ Stoica, Gabriela (), „Istoria limbii române, vol. I - coautor”, Istoria limbii române, vol. I, coord. Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, accesat în  
  10. ^ Recenzii: Lukacs Antal, în Studii și materiale de istorie medie, vol. 22, 2004, pp. 280-281; Lidia Gross, Anuarul institutului de Istorie G. Barițiu din Cluj-Napoca, tom. XLV, 2006, pp. 435-436; Maria Pakucs, în Zeitschrift fur Siebenburgische Landeskunde, 27, 2004, pp. 240-241.
  11. ^ Recenzii: Mariana Băluță-Skultéty, în Dental Target, vol. XI, (41), 2016, p. 4; Valy Ceia, în Dental Target, vol. XI, 4 (41), 2016, p. 6.
  12. ^ Recenzii: Adriana Cârnu, Claudiu T. Arieșan, în Orizont, anul XXX, 7 (1635), 2018, p. 21 ; Ioana Costa, în Convorbiri literare, 7, 2018, p. 175.
  13. ^ „Viața Românească 9 / 2020”. Viața Românească. . Accesat în . 
  14. ^ Recenzie: Ioana Costa, în Convorbiri literare, 3, 2022, p. 172.
  15. ^ Recenzii: Florentina Nicolae, în Studii clasice, LI-LII, 2023, pp. 281-282; Ioana Costa, în Convorbiri literare, 3, 2023, p. 180; Maria Pakucs, în SMIM nr. XLI, 2023.
  16. ^ Recenzie: Ioana Costa, în Convorbiri literare, nr. 5, 2024, p. 181.
  17. ^ Eugen Cizek, în Revue des études sud-est européennes, tome XLIII (nos 1-4), 2005, pp. 445-446.
  18. ^ Recenzie: Nelu Zugravu, în Classica et Christiana, 11, 2016, pp. 318-320.
  19. ^ Recenzii: Ioana Costa, în Convorbiri literare, nr.5, 2024, p. 181; Bogdan Tătaru-Cazaban, https://www.dilema.ro/din-polul-plus/epistolarul-lui-ieronim
  20. ^ „Arhiva ziar Ziarul Lumina din 07 Iulie 2021”. ziarullumina.ro. Accesat în . 
  21. ^ Recenzii: Monica Deaconu, în Adevărul literar și artistic, 13 decembrie 2006; Anca Ionescu, în Convorbiri literare, decembrie 2006; Iulia Deleanu, în Realitatea evreiască, 7 nov.– 6 dec. 2006, p. 8; Mona Moldoveanu, în Altitudini. Cultură & societate, nr. 11-12, ianuarie-februarie 2007.
  22. ^ Liviu Franga, în Timpul din 4 aprilie 2009, p. 15; Ioana Costa, în Convorbiri literare, nr. 3, 2009, p. 162.

Bibliografie

modificare
  • George Marcu, Personalități feminine contemporane din România. Dicționar biografic. București, Editura Meronia, 2013, p. 204
  • Maria-Luiza Dumitru Oancea (editor coordonator), Inventrix et erudita magistra. Studia in honorem Anae-Cristinae Halichias. București, Editura Universității din București, 2017
  • Ana-Cristina Halichias, „Postfață. Un text al devenirii personale sau autoarea despre ea însăși”, în Ana-Cristina Halichias, De la Plaut la Mihai Viteazul. Antologie de studii. București, Editura Universității din București, 2021, pp. 411-418

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ana_Cristina_Halichias&oldid=16646596