Anna-Halea Horbaci
| Anna-Halea Horbaci | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Brodina, România |
| Decedată | (87 de ani)[1] Wald-Michelbach, Hessa, Germania |
| Căsătorită cu | Oleksa Horbaci[*] |
| Cetățenie |  Ucraina[2] |
| Ocupație | traducătoare specialist în literatură[*] editoare[*] scriitoare man of letters[*] |
| Limbi vorbite | limba ucraineană[3] limba germană[3] |
| Note | |
| Premii | Crucea de Merit a Republicii Federale Germania în grad de Cavaler[*] orden kneahîni Olhî III stupenea[*] |
Modifică date / text  | |
Anna-Halea Horbaci (în ucraineană А́нна-Га́ля Горба́ч; născută Luțeak; n. , Brodina, Izvoarele Sucevei, Suceava, România – d. , Wald-Michelbach, Hessa, Germania), cunoscută în Germania ca Anna-Halja Horbatsch, a fost un critic literar ucrainean, traducătoare de literatură ucraineană în germană, editoare și personalitate publică și politică. A fost doctor în filozofie, membră a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina(d) (1993), membru corespondent al Societății științifice „Taras Șevcenko”(d). A fost distinsă cu premiul literar „Ivan Franko”(d) (1994).[4] A fost o reprezentantă activă a Amnesty International și a diasporei ucrainene(d).
Biografie modificare
Anna-Halea Horbaci s-a născut la 2 martie 1924 în satul Brodina din plasa Putila, județul Rădăuți, România – actualmente situat în comuna Izvoarele Sucevei, județul Suceava. Până în decembrie 1940 a frecventat o școală românească, apoi a continuat studiile în Germania.[5]
Horbaci a participat activ la activitatea secției germane a Amnesty International.[6] Ea s-a implicat în informarea comunității mondiale despre represiunile politice din Ucraina sovietică,[6] numărându-se printre organizatorii campaniilor de protest în apărarea lui Vasîl Stus(d), Ivan Svitlîcinîi, Mîkola Horbal(d), Viaceslav Ciornovil(d) și a altor prizonieri de conștiință ucraineni; a menținut o corespondență activă cu aceștia.[7]
Activitate literară modificare
Horbaci a tradus în germană lucrări ale autorilor ucraineni Mîhailo Koțiubînskîi, Hnat Hotkevîci(d), Vasîl Stus, Ievhen Sverstiuk, Valeri Marcenko(d), Ihor Kalîneț(d), Valeri Șevciuk(d), Iurii Andruhovîci ș.a., în total aproximativ 50 de traduceri.[8] Ea a editat și publicat în germană șase antologii de proză ucraineană, printre care câteva nuvele despre Cernobîl. A inițiat o serie de traduceri în germană a samvîdav-ului ucrainean. A publicat articole în germană și ucraineană despre relațiile literare ucraineano-germane și ucraineano-române.
Horbaci a scris cărțile „Mijloace stilistice epice ale dumelor cazace”[a] (1950), „Olha Kobîleanska și cultura germană” (1967) și „Povești din Carpații ucraineni” (1975). A fost, de asemenea, editoare a 15 antologii ucrainene.[7]
În 1995, împreună cu soțul ei Oleksa Horbaci, a fondat în Germania editura „Brodina” (Brodina Verlag), care a publicat și distribuit lucrări ale scriitorilor ucraineni.[9] Soții Horbaci au contribuit la înființarea singurului departament de studii ucrainene din Germania – la Universitatea din Greifswald.
În ultimii ani de viață a publicat lucrările soțului ei, Oleksa Horbaci – în particular studiul acestuia „Argo în Ucraina”, apărut la Liov în 2006.[10]
Anna-Halea Horbaci a locuit la Reichelsheim, Germania, unde a decedat la 11 iunie 2011.[7]
Operă (selecție) modificare
Traduceri în germană modificare
- Blauer November: Ukrainische Erzähler unseres Jahrhunderts (antologie de proză), 1959, Heidelberg[8]
- Ein Brunnen für Durstige („Izvor pentru cei însetați” și alte povestiri ucrainene), 1970, Tübingen[8]
- Kalynets Ihor. Bilanz des Schweigens (poezii de Ihor Kalîneț), 1975, Darmstadt
- Hejfetz M. Sorokas Rosenstrauch (despre prizonieri politici ucraineni din lagărele de concentrare), 1984, Hamburg
Publicații proprii modificare
- „Timuș Hmelnițki în istoriografia și literatura română” în „Note științifice ale Institutului de Tehnică și Gospodărie din Ucraina”, 1969, vol. 19
- „Critica germană a samvîdav-ului ucrainean” în „Suceasnist”(d), 1985, No. 7-8
- „Tema ucraineană în literatura germană”, Reichelsheim-Beerfurth, 1993
- „Să-mi dai o lăută de piatră: poezia ucraineană a secolului al douăzecilea”, 1996, Reichelsheim
Premii și recunoaștere modificare
Anna-Halea Horbaci a fost distinsă cu următoarele premii:
- Premiul internațional „Ivan Franko”(d) al Uniunii Scriitorilor din Ucraina (1994)
- Ordinul Cneaghinei Olha(d), gradul III (2006)[11]
- Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania (2006)
- Premiul internațional de literatură și artă „Olena Teliga” (2009)[12]
Note explicative modificare
- ^ În acest context, „dumelor” se referă la duma ucraineană(d), un gen literar și muzical tradițional ucrainean, iar „cazace” se referă la cazacii zaporojeni.
Note modificare
- ^ a b c d „Anna-Halea Horbaci”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ BnF catalogue général, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Горбач Анна-Галя. Enciclopedia Ucrainei Moderne (în ucraineană). ISBN 9789660220744. Accesat în .
- ^ Ovsienko, V.V. (). „ГОРБАЧ (ЛУЦЯК) АННА-ГАЛЯ”. Mișcarea disidentă din Ucraina (în ucraineană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Kobîneț, Iaroslava (). „"Український голос у Німеччині" - Анна-Галя Горбач”. DW.COM (în ucraineană). Accesat în .
- ^ a b c „Умерла популяризатор украинской литературы Анна-Галя Горбач”. Den (în rusă). Accesat în .
- ^ a b c „Померла перекладачка, популяризаторка української літератури в Німеччині, відома громадська діячка Анна-Галя Горбач”. Maidan (în ucraineană). . Accesat în .
- ^ Енциклопедія історії України / Ent︠s︡yklopedii︠a︡ istoriï Ukraïny (în ucraineană). V. A. Smolii, Institutul de Istorie al Ucrainei, „Naukova dumka”. Kiev. . p. 688. ISBN 966-00-0632-2. OCLC 56112443.
- ^ „У німецькій Баварії померла перекладачка, популяризаторка української літератури в Німеччині, відома громадська діячка Анна-Галя Горбач”. Ukraiinska pravda (în ucraineană). Accesat în .
- ^ „Указ президента Про нагородження представників світового українства з нагоди 15-ї річниці незалежності України” (în ucraineană). Arhivat din original la .
- ^ Анна-Галя Горбач — новий лауреат Міжнародної літературно-мистецької премії ім. Олени Теліги 2009[nefuncțională]