Wikipedia

Antonie Plămădeală

mitropolit ortodox al Ardealului
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Plămădeală.
Antonie Plămădeală
Antonie Plămădeală.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Stolniceni, raionul Hîncești, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot
preot ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1][2] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
Perioada1982 - 2005
PredecesorNicolae Mladin
SuccesorLaurențiu Streza
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Antonie (Leonida) Plămădeală (n. , Stolniceni, raionul Hîncești, Republica Moldova – d. , Sibiu, România) a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolit ortodox al Ardealului (1982-2005), membru de onoare al Academiei Române și fost reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor.

Carieră ecleziasticăModificare

Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul 1948, la Mănăstirea Prislop. Acolo l-a însoțit pe Arsenie Boca, cel însărcinat de mitropolitul ortodox de la Sibiu, Nicolae Bălan cu preluarea mănăstirii confiscată de autoritățile comuniste Bisericii Române Unite cu Roma.[3], scoasă în afara legii, în 1948.

La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul „Ploieșteanul”. În anii 1970 a reprezentat Biserica Ortodoxă Română în comitetul central al Consiliului Mondial al Bisericilor, cu sediul la Geneva.

La 9 decembrie 1979, după ce a fost responsabil cu relațiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. Între 16-26 august 1981 l-a însoțit pe mitropolitul Nicolae Corneanu la sesiunea Consiliului Mondial al Bisericilor ținută la Dresda.[4]

La 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, funcții pe care le-a deținut până la moarte.

Controverse legate de succesiuneModificare

Consiliul Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe 3 noiembrie 2005 pentru a-l alege pe succesorul lui Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenți au fost Andrei Andreicuț, arhiepiscop de Alba Iulia și Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe Antonie Plămădeală în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita.

OperaModificare

Scrieri teologiceModificare

  • Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă [5], cu o prefață a Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae și un cuvânt înainte al autorului. Cartea este tipărită în două ediții: prima la editura Axios 1995, la București, și a II-a la editura Reîntregirea, 2005. Capitolele cărții, ca și conferințele ținute în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualității orientale, către cea apuseană, și nu oricând, ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă.
  • Cuvinte duhovnicești, o lucrare în care se profilează chipul și experiența duhovnicească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul și cu totul originale pentru Spiritualitatea Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” și „Un Catehism pentru intelectuali”, sunt doar unele dintre ele.
  • Tâlcuiri noi la texte vechi, predici la duminicile de peste an.
  • Rugul aprins
  • Basarabia
  • Cuvinte la zile mari, 1989.[6]

PublicisticăModificare

BeletristicăModificare

  • Trei ceasuri în iad, roman. Cartea a fost retrasă din librării de către autoritățiile comuniste.[necesită citare] Romanul a fost reeditat în anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu.

Citate reprezentativeModificare

  • „Fără Dumnezeu am fi apariții ciudate și dispariții stupide”[7]
  • “Pentru toată această libertate, cu asentimentul reprezentanților cultelor prezenți aici, aș dori să asigur plenara de sentimentele noastre patriotice și unanime de recunoștință față de conducătorul nostru mult prețuit, domnul Nicolae Ceaușescu, luptător neobosit.” Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, apărut în “Scînteia”, 1 decembrie 1988, citat în Antologia rușinii.[8]

Colaborarea cu SecuritateaModificare

Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală.[9] De asemenea, frații și executorii săi testamentari, Mihai și Alexie Plămădeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, în urma consultării dosarului, le vor selecta, informează Rompres. Solicitarea lor vine ca reacție la afirmațiile lui Mircea Dinescu publicate în ziarul "Cotidianul" la data de 9 august 2007.[10] Mircea Dinescu a declarat că ÎPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceaușescu avansarea în grad de general. Prin urmare, cei doi frați solicită în special copii ale scrisorii prin care mitropolitul i-a cerut lui Nicolae Ceaușescu avansarea la grad de general, dacă aceasta există, precum și copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel și copie după documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul mitropolitului, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea. La amenințarea Patriarhiei Române de a-l reclama pe Mircea Dinescu, acesta a răspuns că Patriarhia dorește să amâne la nesfârșit deconspirarea clericilor securiști.[11]

NoteModificare

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Efectul Arsenie Boca asupra unui lăcaș de cult, adevarul.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 22 aprilie 2020.
  4. ^ Biserica Ortodoxă Română, nr. 3/1981, p. 67-69.
  5. ^ Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă - Antonie Plămădeală - Recenzie, 30 iulie 2012, Stelian Gombos, CrestinOrtodox.ro, accesat la 28 august 2013
  6. ^ Mircea, Păcurariu (). Cărturari sibieni de altădată. Editura Andreiana. p. 885. 
  7. ^ Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.
  8. ^ Argații oficiali ai cuvântului stăpânirii (II) [nefuncțională]
  9. ^ România Liberă, Frații mitropolitului solicită CNSAS dosarul răposatului Arhivat în , la Wayback Machine., 22 august 2007 (accesat 20 februarie 2011).
  10. ^ Mircea Dinescu, ÎPS Antonie i-a cerut lui Ceaușescu să-l facă general, Cotidianul, 9 august 2007 (accesat pe site-ul news20.ro, 20 februarie 2011).
  11. ^ România Liberă, Patriarhia vrea să amâne la nesfârșit deconspirarea preoților-securiști Arhivat în , la Wayback Machine., 9 august 2007 (accesat 20 februarie 2011).

Bibliografie suplimentarăModificare

  • Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală, Dragoș Șeuleanu, Carmen Dumitriu, Editura CUM, 1999 - recenzie Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Mitropolitul Antonie Plămădeală, 1926-2005, Teognost, 2005
  • Mitropolitul Antonie al Ardealului: rugul aprins al conștiinței neamului, Nicholas Buda, Maica Anastasia, Simion D. Cristea, Editura Casa Cărții de Știință, 2012

Legături externeModificare

Interviuri


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonie_Plămădeală&oldid=15694231