Anul Nou
Anul Nou | |
![]() Sărbătorirea începutului unui an nou prin focuri de artificii la Copacabana, Rio de Janeiro | |
Nume oficial | Anul Nou |
---|---|
Altă denumire |
|
Sărbătorită de | oameni de pe tot globul pământesc |
Tip | Internațional |
Semnificație | ultima zi din Calendarul gregorian |
Data | 1 ianuarie ![]() |
Festivități | întâlniri sociale și petreceri în familie, Revelion, petreceri oficiale, focuri de artificii |
Modifică date / text ![]() |
Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic.[1]
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou,[necesită citare] în timp ce la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie.
În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În același timp, în a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate și se urează „La mulți ani!”.
Obiceiuri și tradițiiModificare
Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida față cu reacțiunea, de I.L.Caragiale) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri.Și desigur pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.
Adoptarea datei de 1 ianuarie ca început al anuluiModificare
Țară | Anul de start[2][3] |
---|---|
Veneția | 1522 |
Suedia | 1529 |
Sfântul Imperiu Roman | 1544 |
Spania, Portugalia, Polonia | 1556 |
Prusia, Danemarca[4] și Norvegia | 1559 |
Franța | 1564 |
Țările de Jos de sud[5] | 1576 |
Lorena | 1579 |
Provinciile Unite | 1583 |
Scoția | 1600 |
Rusia | 1700 |
Toscana | 1721 |
Regatul Marii Britanii, Regatul Irlandei și Imperiul Britanic, exceptând Scoția | 1752 |
Thailanda | 1941 |
Imagini specifice Anului NouModificare
Focuri de artificii în Melbourne văzute dinspre Alexandra Gardens
Focuri de artificii în portul din Sydney
Celebrarea Anului Nou în Taipei
NoteModificare
- ^ Anthony Aveni, „Happy New Year! But Why Now?” în The Book of the Year: A Brief History of Our Seasonal Holidays, Oxford: Oxford University Press, 2003, pp. 11–28.
- ^ „Old Style and New Style Dates and the change to the Gregorian Calendar: A summary for genealogists”, Mike Spathaky
- ^ The Change of New Year's Day
- ^ Potrivit lui R.W.Bauer, în Danemarca ziua de 1 ianuarie a fost declarată ca An Nou încă din sec. al XIV-lea (Calender for Aarene fra 601 til 2200, 1868/1993 ISBN 87-7423-083-2), deși 1 ianuarie nu a fost considerat ca An Nou, și deci data (anul) nu a fost schimbată în mod corespunzător până în 1559.
- ^ Potrivit decretului din 16 iunie 1575. Hermann Grotefend, „Osteranfang” (Începutul Paștelui), Zeitrechnung de Deutschen Mittelalters und der Neuzeit (Cronologia Evului Mediu german și a epocii moderne germane) (1891–1898)
Vezi șiModificare
Legături externeModificare
- es „La tradición de las uvas de Nochevieja cumple un siglo”, Mauricio Bernal, El Periódico de Catalunya
- es „¿Qué hacen otros países en Nochevieja mientras España ‘se toma’ las uvas?”, hola.com
- Anul Nou, "inventat" în Babilon, 31 decembrie 2005, Evenimentul zilei
- Anul Nou și viziunea despre timp, de-a lungul veacurilor, 28 decembrie 2008, Mihai Grobnicu, Ziarul Lumina
- Traditii de la noi si de la ei, acum si altadata, 22 decembrie 2010, Revista Magazin
- Petrecerea imprumutata de la zei, 30 decembrie 2009, Revista Magazin
- Cu tradițiile și superstițiile nu te pui!, 24 decembrie 2008, Revista Magazin
- Romanii sarbatoresc trecerea dintre ani: Semnificatia magica a Anului Nou, 31 decembrie 2001, Evenimentul zilei
- Datini de Anul Nou, 31 decembrie 1998, Evenimentul zilei
- Datinile românilor de Anul Nou, 30 decembrie 2008, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
- Obiceiuri de iarna disparute, 27 decembrie 2004, Evenimentul zilei
- Superstiții la cumpăna dintre ani, 22 decembrie 2012, Ziarul Lumina
- Superstitii de Anul Nou, 2 august 2012, Iulia Pasca, CrestinOrtodox.ro
- Anul Nou la curțile domnești - Daruri pentru boieri și mese pentru săraci, 30 decembrie 2010, Ioan Bușagă, Ziarul Lumina