Arthur Hauffe

Arthur Hauffe
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Wittgensdorf⁠(d), Regatul Saxoniei, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani) Modificați la Wikidata
Liov, Guvernământul General Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1867–1918).svg Reich-ul German[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Activitate
Ramurainfanterie  Modificați la Wikidata
GradulGeneral de infanterie  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
Decorații Deutsches Kreuz in Gold[*][[Deutsches Kreuz in Gold |​]]
Crucea de Cavaler al Crucii de Fier
Ordinul Regal Albert de Saxonia[*]
Ordinul Mihai Viteazul
Order of the Zähringer Lion[*][[Order of the Zähringer Lion (order)|​]]
Herzoglich Sachsen-Ernestinischer Hausorden[*][[Herzoglich Sachsen-Ernestinischer Hausorden (Order of Knighthood of the Ernestine Duchies)|​]]
Hanseatenkreuz[*][[Hanseatenkreuz (A military decoration of the Hanseatic city-states of Bremen, Hamburg and Lübeck (German Empire) during World War I.)|​]]
Clasp to the Iron Cross[*][[Clasp to the Iron Cross |​]]
Deutsches Kreuz[*][[Deutsches Kreuz (military award of Nazi Germany)|​]]
Ehrenkreuz des Weltkrieges[*][[Ehrenkreuz des Weltkrieges (award)|​]]
Medaille Winterschlacht im Osten 1941/42[*][[Medaille Winterschlacht im Osten 1941/42 (German campaign medal)|​]]
Regatul României  Modificați la Wikidata

Arthur Hauffe (n. , Wittgensdorf⁠(d), Regatul Saxoniei, Germania – d. , Liov, Guvernământul General) a fost general german din Wehrmacht, care a comandat Misiunea Militară Germană în România și apoi Corpul de Armată XIII (1943-1944) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier în Germania Nazistă.

Activitatea sa în România în timpul celui de-al Doilea Război MondialModificare

În timp ce Hauffe era șef al Misiunii Militare Germane în România, el a semnat la 30 august 1941 cu generalul Nicolae Tătăranu la cartierul de război al României „Acordul pentru apărarea, administrarea și exploatarea economică a teritoriilor dintre Nistru și Bug și Bug și Nipru”. Punctul 7 al acordului se referea la evreii din ghetourile și lagărele din Basarabia și Bucovina și la locuitorii evrei ai Transnistriei: „Evacuarea evreilor peste Bug nu este posibilă acum. De aceea, ei trebuie să fie concentrați în lagărele de muncă și să fie folosiți la diferite munci până când, odată ce operațiunile militare vor fi terminate, va fi posibilă evacuarea lor în Est”. Acordul evidenția clar că obiectivul final al autorităților de ocupație era „curățirea” acelor teritorii de locuitorii evrei.

Rolul lui în înfrângerea germană din nordul UcraineiModificare

Hauffe a fost comandant al Corpului de Armată XIII în timpul Ofensivei Lvov-Sandomierz. Ofensiva Lvov-Sandomierz a fost o operațiune majoră a Armatei Roșii pentru alungarea trupelor germane din Ucraina și Polonia de Est care a fost lansată la jumătatea lunii iulie a anului 1944. În cursul acestei ofensive sovietice, generalul Hauffe nu a reușit să organizeze retragerea trupelor sale care se aflau în pericolul de a fi încercuite de armata sovietică. El nu a reușit nici măcar să ajungă la cartierul central al corpului de armată în timpul ultimei faze a ofensivei, din 20 iulie 1944 până la 22 iulie 1944, determinându-l pe generalul-locotenent Wolfgang Lange să-și asume comanda Corpului de Armată XIII. Inactivitatea lui a provocat încercuirea trupelor sale în zona Brodî, unde acestea au fost distruse. A fost capturat de trupele sovietice pe 22 iulie 1944 și a murit în aceeași zi după ce a călcat pe o mină de teren.

DecorațiiModificare

  •   Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, clasa III (14 octombrie 1941) „pentru contribuția militară la dirijarea operațiunilor în comun și curajul personal arătat pe câmpul de luptă, în calitate de Șef al Misiunii Militare Germane pe lângă Armatele de operațiuni”[1]
  • Crucea de Cavaler al Crucii de Fier în 25 iulie 1943 în calitate de Generalleutnant și comandant al Diviziei 46 Infanterie[2]

NoteModificare

  1. ^ Decretul Regal nr. 2.871 din 14 octombrie 1941 pentru conferirea de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 249 din 20 octombrie 1941, partea I-a, p. 6.428.
  2. ^ Fellgiebel 2000, p. 179.

BibliografieModificare

  • Fellgiebel, Walther-Peer () [1986]. Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939–1945 — Die Inhaber der höchsten Auszeichnung des Zweiten Weltkrieges aller Wehrmachtteile [The Bearers of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939–1945 — The Owners of the Highest Award of the Second World War of all Wehrmacht Branches] (în German). Friedberg, Germany: Podzun-Pallas. ISBN 978-3-7909-0284-6. 
  • Mitcham Samuel W. (2007). "The German Defeat in the East, 1944-45." United States: Stackpole Books. ISBN: 978-0-8117-3371-7.

Legături externeModificare