Bârsana, Maramureș

Coordonate: 47°49′0″N 24°3′32″E ({{PAGENAME}}) / 47.81667°N 24.05889°E
Bârsana
— sat și reședință de comună —
Biserica de lemn din Bârsana inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO
Bârsana Bârsana (România) Localizarea satului pe harta României
Bârsana Bârsana (Județul Maramureș) Localizarea satului pe harta județului Maramureș

Țară	România
Județ	Maramureș
Comună	Bârsana

Atestare	1326

Populație (2021)
- Total	3.557 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	437035
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online

Modifică date / text

Bârsana este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie modificare

Etimologia numelui localității: din n.fam. Bârsan (< tema bâr- + suf. -s + suf. -(e)an) + suf. top. -a. ^[2]

Muntele localității poartă numele din vechime: Bărsănescu.

Istorie modificare

Prima menționare documentară a localității datează din 1326 (Zurduky);^[3] 1328 (proprietatea cneazului Stan Bârsan);^[4] 1390 (Barzanfalua).^[5].

Regele maghiar Carol Robert de Anjou l-a înnobilat pe Cneazul Stanislău de Bârsana in urma vitejiei arătate în războiul civil pentru tron (începutul secolului al XIV-lea). Din acesta se trag urmasii: Radu - Ioan - Dragoș - Stanca Bârsan - Vlașin si Carol Coroi de Oncesti ^[6]

În prezent Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale pelerinilor și turiștilor din țară dar și din străinătate^{[necesită citare]} datorită Bisericii de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a Mănăstirii Bârsana, dar și a portului popular, a porților sculptate în stil maramureșean și nu în ultimul rând a bucătăriei din această zonă. De altfel Valea Izei, prin concentrarea de localități de pe cursul ei, oferă călătorului o incursiune în toate aceste elemente atât în Bârsana cât și în celelalte localități.

Lăcașuri de cult modificare

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.
Mănăstirea Bârsana

Personalități locale modificare

Gavril Ștefanca de Bârsana - episcop ortodox al Maramureșului în perioada 1735 - 1740.^[7]^[8].
Petre Lenghel-Izanu (1908-1979), dascăl, publicist, folclorist. Vol. Obiceiuri de Crăciun și colinde din Maramureș (1938), Daina mândră pân Bârsana... (schiță monografică) (1979).
Nuțu Roșca (n. 1932) - profesor, doctor în filologie
Ion Bledea (n. 1949), sculptor.
Teodor Bârsan (n. 1944), sculptor. ^[9]
Ion Marchiș (n. 1955), sculptor, membru UAP, director la Direcția Județeană pentru Cultură (din 2001). Lucrări: Arc Solar (1984), Mihai Viteazu (1994), Pintea Viteazul (1997), I.C. Brăteanu (1997), Avram Iancu (2001) etc.

Monument istoric modificare

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1720), patrimoniu UNESCO.

Galerie de imagini modificare

Biserica de lemn din Bârsana
Biserica de lemn din Bârsana
Mânăstirea Bârsana
Mânăstirea Bârsana

Note modificare

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
^ Radu Popa, 1970: 66, cf. Vasile Iuga de Săliște, Dicționar istoric al localităților din județul Maramures, Cluj-Napoca, Editura Societăți Culturale Pro Maramureș, Dragoș-Vodă, 2012, p. 85.
^ Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Baia Mare, Editura Gutinul, 1997; prima ediție în 1940, p. 90.
^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
^ Filipașcu, Alexandru, dr. - Enciclopedia familiilor maramureșene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006
^ Preot Prof.Dr. Mircea Păcurariu, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, vol.2 (secolele XVII și XVIII), ediția a II-a, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6
^ Prof.Dr. Nuțu Roșca, Episcopul Gavril Ștefanca de Bârsana, Sighetu Marmației, Tipografia Aska Grafika, 2010. ISBN 978-973-0-07420-8
^ Lumea romaneasca, 19 septembrie 1999, Beatrice Ungar, Formula As

Legături externe modificare

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bârsana

Panoramă - dorin.devalvr.com Arhivat în 12 mai 2008, la Wayback Machine.
Sculptura manuală la Bârsana - www.teobarsan.ro Arhivat în 11 martie 2014, la Wayback Machine.
Catapetesme - www.teobarsan.ro Arhivat în 11 martie 2014, la Wayback Machine.
Muzeul sculptorului Teodor Bârsan Arhivat în 19 octombrie 2016, la Wayback Machine.

Vezi și modificare

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

[3] Radu Popa, 1970: 66, cf. Vasile Iuga de Săliște, Dicționar istoric al localităților din județul Maramures, Cluj-Napoca, Editura Societăți Culturale Pro Maramureș, Dragoș-Vodă, 2012, p. 85.

[4] Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Baia Mare, Editura Gutinul, 1997; prima ediție în 1940, p. 90.

[5] Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

[6] Filipașcu, Alexandru, dr. - Enciclopedia familiilor maramureșene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006

[7] Preot Prof.Dr. Mircea Păcurariu, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, vol.2 (secolele XVII și XVIII), ediția a II-a, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6

[8] Prof.Dr. Nuțu Roșca, Episcopul Gavril Ștefanca de Bârsana, Sighetu Marmației, Tipografia Aska Grafika, 2010. ISBN 978-973-0-07420-8

[9] Lumea romaneasca, 19 septembrie 1999, Beatrice Ungar, Formula As

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]