Béla al III-lea al Ungariei

(Redirecționat de la Béla al III-lea)
Béla al III-lea
Rege al Ungariei

Béla al III-lea, cronica pictată de la Viena (secolul al XIV-lea)
Date personale
Născut1148[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani) Modificați la Wikidata
Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSzékesfehérvár, apoi, transferat în 1848, la Biserica Mátyás
PărințiGéza al II-lea al Ungariei[6]
Eufrosina a Kievului[6] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElisabeta a Ungariei[*]
Elena a Ungariei[*]
Geza[*]
Ștefan al III-lea Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAna de Châtillon (din )[6]
Margareta a Franței () Modificați la Wikidata
CopiiImre al Ungariei[6]
Margareta a Ungariei[*][6][7]
Andrei al II-lea al Ungariei[6]
Constanța a Ungariei[6] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăArpadiană
Domnie
Domnie1172 - 1196
Încoronare1 martie 1172

Béla al III-lea (n. 1148, Regatul Ungariei – d. , Regatul Ungariei) a fost rege al Ungariei de la 1 martie 1172 până la moartea sa în 23 aprilie 1196. A fost căsătorit cu Ana de Châtillon, apoi cu Marguerite de France.

Părinții

modificare

Béla al III-lea a fost fiul regelui Géza al II-lea al Ungariei și al prințesei Eufrosina a Kievului.

Copilăria și tinerețea la Constantinopol

modificare

Béla a fost crescut la curtea lui Manuel I Comnen, trimis fiind de fratele său mai mare Ștefan al III-lea, în calitate de ostatic. Béla, în timpul cât a trăit in Constantinopol, și-a însușit cultura bizantină. Întrucât Manuel I Comnen nu avea fii la vremea respectivă, ci doar fiice, l-a crescut pe Béla ca pe urmașul său la tron. La curtea bizantină, Béla a primit numele de Alexios. În 1163 prințul Alexios (Béla) s-a logodit cu prințesa Maria Comnena, una din fiicele lui Manuel I Comnen. Însă logodna a fost ruptă în 1169.

În 1170 Agnès de Châtillon a mers la Constantinopol, unde sora ei Maria era soția împăratului bizantin Manuel I Comnenul. La curtea imperială, Agnès a primit numele de Anna / Ana. La cererea împăratului, Agnès s-a căsătorit cu prințul Béla.

Când însă din a doua căsnicie a lui Manuel I Comnen s-a născut un fiu (viitorul Alexios al III-lea Angelos) fratele lui Béla a murit, lăsând liber tronul maghiar.

Întoarcerea în Ungaria

modificare

În 1172 Béla a revenit în Ungaria pentru a ocupa tronul, dar înainte de aceasta a promis împăratului că Dalmația, pe care Manuel o cucerise în războiul cu Ștefan, va rămâne teritoriu bizantin, până la moartea basileului. Până la moarte, Béla a mentinut legături cordiale cu Bizanțul.

În anul 1184 regina Ana de Châtillon[8] a murit, în vârstă de 30 de ani. După doi ani, în 1186, regele Béla al III-lea s-a căsătorit cu Marguerite de France (1158-1197), soră a regelui Philippe-Auguste al Franței, văduvă și ea.

 
Stemă a Ungariei vechi
 
Coroana, sceptrul, globul crucifer, precum și sabia regilor maghiari

Fiind crescut și educat la Constantinopol, marii nobili nu au avut încredere în Béla, considerându-l ca fiind omul basileului. La începutul domniei sale, niște magnați, cu complicitatea Eufrosinei, mama lui Béla, au încercat uciderea regelui și au vrut ca tronul să-i revină fratelui său mai mic, Géza. Complotul nu a reușit și Béla i-a trimis pe mama și pe fratele său la închisoare.

Revenit în Ungaria și încoronat rege, Béla al III-lea imită monarhiile occidentale, pentru îmbunătățirea administrației țării. Creează o cancelarie și noi impozite (taxe vamale, taxe de drept de trecere, taxe pentru târguri). Duce o politică de favorabilă papei, menținând echilibrul în relațiile cu Sfântul Imperiu Romano-German.

Un inventar al veniturilor ecleziastice și regale ale epocii lui Béla al III-lea indică faptul că acesta dispunea anual de echivalentul a 23.000 kg de argint fin; spre comparație, regele francez Philippe-Auguste dispunea, în aceeași epocă, de 17.000 kg de argint fin.

Cultura și arta

modificare

În legătură cu forma definitivă a coroanei regelui maghiar, cercetătorii de la Universitatea din Passau au favorizat anul 1185, din timpul domniei lui Béla al III-lea, ca an al îmbinării celor două elemente ale coroanei.[9]

În general se consideră că la curtea lui a fost scrisă de către un cronicar anonim Gesta Hungarorum.

Campanii militare

modificare

În timpul domniei sale a condus două campanii; una împotriva Imperiul Bizantin, după moartea împăratului Manuel I, în 1180, în care a ocupat Dalmația. A doua campanie a fost purtată în Halici și Lodomeria în 1189, soldându-se însă cu un eșec.

Locul de veci

modificare
 
Mormântul lui Béla al III-lea, alături de cel al Anei de Châtillon, în capela funerară a Bisericii Mátyás

În anul 1190 regele a promis că va participa la cruciadă, dar mai apucat, pentru că în 1192 a încetat din viață. A fost înmormântat în bazilica de la Székesfehérvár. În prezent rămășițele sale pământești se află într-un sarcofag din Biserica Mátyás, din Cetatea Buda, alături de soția sa Ana de Châtillon[8].

Împreună cu soția sa Ana de Châtillon, Béla a avut șase copii, și anume:

Împreună cu cea de-a doua soție, Marguerite de France, regele Béla al III-lea nu a avut copii.

Bibliografie

modificare
  • Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Lazăr Tonciulescu, Colecția Înțelepciunea Străbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
  • Gyula Kristo, Histoire de la Hongrie Médiévale, Tome I le Temps des Arpads, Presses Universitaires de Rennes, 2000 ISBN 2-86447-533-7.
  • George Alexandrovič Ostrogorsky, History of the Byzantine State, 1986
  • Jiri Louda & Michael Maclagan, Heraldry of the Royal Families of Europe, Clarkson N. Potter Inc Publishers, Ediția I, New York, 1981, tabela 89.
  • Nicola Asztalos, Alessandro Pethö, Storia dell'Ungheria, Milano, Genio, 1937
  • Kristó Gyula - Makk Ferenc: Az Árpád-ház uralkodói (IPC Könyvek, 1996)
  • Korai Magyar Történeti Lexikon (9–14. század), főszerkesztő: Kristó Gyula, szerkesztők: Engel Pál és Makk Ferenc (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1994)
  • Magyarország Történeti Kronológiája I. – A kezdetektől 1526-ig, főszerkesztő: Benda Kálmán (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1981)
  • Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului public.
  1. ^ Béla, opac.vatlib.it 
  2. ^ Béla III, Enciclopedia Sapere 
  3. ^ Béla (Béla III.), Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ Béla III Arpád, King of Hungary, The Peerage, accesat în  
  5. ^ „Béla al III-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b c d e f g Kindred Britain 
  7. ^ The Peerage 
  8. ^ a b Ana a murit în 1184 și a fost înmormântată în bazilica din orașul Székesfehérvár. În anul 1848 mormântul ei a fost descoperit, iar rămășițele pământești ale reginei au fost transferate în Biserica Mátyás din Buda.
  9. ^ Insignienkunde Arhivat în , la Wayback Machine. (Philosophische Fakultät der Universität Passau). Stand 23. Feb, 2009.

Vezi și

modificare