Băgău (sit SCI)
Băgău
| ||
 | ||
  | ||
| Poziția |  Județul Alba  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Aiud | |
| Coordonate | 46°20′02″N 23°47′31″E / 46.33389°N 23.79194°E[1] | |
| Suprafață | 3.129 ha | |
| Bioregiune | Continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0004 | |
Modifică date / text  | ||
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba.[2]
Localizare modificare
Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și cele ale comunelor Hopârta și Lopadea Nouă[3]), în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda.[4]
Înființare modificare
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pârâie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului Mureș.
Biodiversitate modificare
Situl Băgău constituie o zonă naturală (pășuni, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri dacice de stejar si carpen și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)[6] și protejează floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a Podișului Târnavelor Mici).
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[8]; trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii (Odontopodisma rubripes)[9], rădașca (Lucanus cervus) și un coleopter din specia Carabus hampei[10].
Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), stejar pedunculat (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), mesteacăn pufos (Betula pubescens), sorb (Sorbus torminalis), scoruș (Sorbus domestica), păducel (Crataegus monogyna), măr pădureț (Malus sylvestris), păr pădureț (Pyrus pyraster), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare) și salba râioasă (Euonymus verrucosus).
La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992[7]), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare (Liparis loeselii); care vegetează alături de roua cerului (Drosera rotundifolia), leurdă (Allium ursinum), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), sânzâienă (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), frigare (Geranium palustre), frăgurel (Potentilla micrantha), floarea Paștelui (Anemone nemerosa), găinușe (Isopyrum thalictroides), breabăn (Corydalis solida), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), trifoi (Trifolium pratense), laptele cucului (Euphorbya amygdaloides), podbal (Tussilago farfara), tătăneasă (Symphytum officinale), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium), mentă (Mentha piperita), păpădie (Taraxacum officinale) și gălbinare (Serratula radiata)[11].
Căi de acces modificare
- Drumul național DN1 pe ruta: Alba Iulia - Teiuș - Aiud - drumul județean DJ107C spre Băgău.
Monumente și atracții turistice modificare
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel:
- Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", din satul Turdaș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din Șpălnaca, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș - Biserica reformată-calvină din Turdaș, construcție secolul al XV-lea.
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Valea Sasului, construită în anul 1790.
- Biserica evanghelică fortificată din satul Șona, construcție secolul al XVI-lea.
- Biserica reformată din satul Sânmiclăuș, construită în stil baroc în anul 1750.
- Ansamblul bisericii reformate din satul Ciumbrud, construcție sec. XIII - înc. sec. XX, monument istoric.
- Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Gârbovița, construcție sec. XIV, modif. sec. XVIII, monument istoric.
- Biserica "Sf. Treime" din Măgina, construcție 1611, monument istoric.
- Biserica unitariană din Sânmiclăuș, construcție secolul al XIII-lea.
- Biserica reformat-calvină din satul Lopadea Nouă, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn "Sfântul Teodor Tiron" din satul Băgău, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Cetatea Aiudului (Biserica evanghelică-lutherană, Biserica reformată-calvină, Casa voievodală Bethlen, Clădirea oficiului parohial, Clădirea parohială, Vechea casă a clopotarului, Vechea casă parohială evanghelică și bastioanele: Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor și Turnul porții), construcție sec. XIII - XVIII, monument istoric.
- Conacul "Alexius și Georgius Bethlen" din satul Sânmiclăuș, construcție secolul al XVII-lea.
- Situl arheologic de la Șpălnaca (așezări, necropole datate în: Neolitic timpuriu - Starčevo-Criș, Epoca bronzului, Epoca romană, Hallstatt, Epoca medievală sec. IX - XV, Epoca medievală sec. X - XV, Eneolitic - Petrești).
- Situl arheologic de la Sânmiclăuș (Epoca migrațiilor).
- Ariile protejate Tăul fără fund de la Băgău (rezervația naturală - 7,40 ha) și Pajiștile lui Suciu (sit SCI).
.JPG)
Legături externe modificare
Reportaje
Note modificare
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Băgău (coordonate); accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Băgău Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 02 ianuarie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 ianuarie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu Harta de localizare a sitului Băgău; accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Odontopodisma rubripes; accesat la 02 ianuarie 2014
- ^ Flora și fauna sitului Băgău; accesat la 02 ianuarie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl Natura 2000 - Băgău Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 ianuarie 2013