Blocul Național Sindical

(Redirecționat de la BNS)
Blocul Național Sindical
Oameni cheie
PreședinteDumitru Costin
Secretar generalHorațiu Raicu
Purtător de cuvântKevin Kirmizigul
Date
Înființat13 noiembrie 1991
SediuBucurești, Sector 3, strada Turturelelor, nr. 11A, Clădirea Phoenicia Business Center, etaj 3
Organizație de tineretOrganizația de Tineret BNS
Informații
Afiliere internaționalăConfederația Internațională a Sindicatelor (CIS)
Afiliere europeanăConfederația Europeană a Sindicatelor
Prezență online
www.bns.ro

Blocul Național Sindical (BNS) este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România, înființată în anul 1991, prin unirea a 13 federații sindicale[1]. Blocul Național Sindical este membru al Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere (ICFTU) și al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC)[1]. Are un număr de aproximativ 320.000 de membri[2]. Președintele BNS este Dumitru Costin, care deține și funcția de membru în consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)[3]. BNS este astăzi cea mai activă confederație sindicală din România.

BNS este singura confederație sindicală din România, probabil și din Europa, care are propriul studio TV[4]. Lansat pe 1 octombrie 2024[5], studioul TV al BNS oferă programe informative și educative pe teme relevante pentru mișcarea sindicală (drepturile muncii, salariul minim și echitatea salarială, condiții de muncă, formare profesională și reconversie profesională, dialog social, pensionarea și sistemele de securitate socială etc.)[6], adresându-se nu doar membrilor BNS, ci și publicului larg.

Organizare

modificare

Federații și sindicate

modificare

Blocul Național Sindical are 934 de sindicate în componență. În prezent, BNS este alcătuit din 30 de federații profesionale ce reprezintă drepturile și interesele lucrătorilor din ramurile: construcții de mașini, transporturi, gospodărie comunală, construcții și materiale de construcții, poștă și telecomunicații, servicii tipografice, electronică, electrotehnică, automatizări și industria de apărare, cultură, energie, industria textilă, sănătate, administrație publică, agricultură, finanțe-bănci, minerit și geologie, sport. La nivel european, BNS este afiliat la Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și la nivel international la  Confederația Internațională a Sindicatelor (ITUC).[7]

Federații afiliate

modificare
  • Federația Sindicatelor din Industrie IndustriALL BNS
  • Federația Sindicatelor Libere din România (FSLR)
  • Federația Sindicală METAL
  • Federația Națională ELCATEL
  • Federația Sindicatelor Alfa Transport (FSAT)
  • Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial (FNFMC)
  • Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța
  • Federația Sindicatelor TRANSLOC
  • Federația Sindicală EnergoMontaj (FSEM)
  • Federația Generală a Sindicatelor (FGS) Familia
  • Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC)
  • Alianța Sindicatelor din Tehnologia Informațiilor și Comunicații ANTIC
  • Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România (USTR)
  • Federația Sindicatelor din Instituțiile de Cultură (FSIC)
  • Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune (FSSRR)
  • Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate UNIVERS
  • Federația Sindicatelor Transgaz
  • Federația Sindicatelor Libere Independente (FSLI) ENERGETICA
  • Federația Națională Sindicală ”Ambulanța” din România (FNSAR)
  • Federația Sănătatea
  • Federația Sindicatelor din Casele de Asigurări de Sănătate
  • Federația Sindicatelor din Sănătate ”Victor Babeș”
  • Federația Sindicatelor din Administrația Publică PUBLISIND
  • Federația Sindicatelor Democratice a Polițiștilor din România (FSDPR) Al. I. Cuza
  • Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală (FSAF) ”Solidaritatea”
  • Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe „AGROSTAR”
  • Federația Sindicatelor Libere a Salariaților CEC din România
  • Asociația Națională a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România (ANSPSR)
  • Federația Națională a Lucrătorilor (FNL)
  • Federația Sportul Românesc

Sindicate afiliate

modificare
  • Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ)[8]

Filiale județene

modificare

Din punct de vedere al acoperirii naționale, BNS are filiale în toate cele 41 de județe ale țării.

Organizația de Femei BNS

modificare

Organizația de Femei a Blocului Național Sindical a fost înființată în luna mai a anului 1995. Organizația este o structură fără personalitate juridică ce cuprinde reprezentantele organizațiilor de femei din cadrul federațiilor afiliate la BNS. Organizația este deschisă tuturor femeilor membre de sindicat din Blocul Național Sindical. Organizația are propria strategie, iar rolul său principal este de a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați, atât în piața muncii, cât și în societate în general. Președintele Organizației de Femei a Blocului Național Sindical este Violeta Andrei.[9]

Organizația de Tineret BNS

modificare

Organizația de Tineret a BNS este deschisă tuturor membrilor de sindicat cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Problemele cu care se confruntă tinerii din țara noastră s-au aflat încă de la început pe agenda de priorități a Blocului Național Sindical. Așa a luat naștere, în anul 1997, Organizația de Tineret din cadrul BNS. De-a lungul timpului, Organizația de Tineret BNS organizat programe și cursuri în domeniul legislației muncii, negocierii, organizării și reprezentării sindicale. Organizația a derulat inclusiv proiecte cu fonduri europene. În toți acești ani, Organizația de Tineret BNS a pregătit sute de tineri pentru a deveni experți în scrierea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Organizația are astăzi propria strategie, iar rolul său este să promoveze și să susțină drepturile și interesele tinerilor în conformitate cu legislația națională și internațională. Organizația de Tineret are un reprezentant în Biroul Executiv al confederației, fiind implicată în procesul de decizie la nivel național. Organizația de Tineret are drept de vot în Congresul și în Consiliul Național al BNS. [10]

Departamente interne

modificare

Pe lângă organele de conducere, în cadrul BNS funcționează permanent 8 departamente în care activează salariați sau colaboratori. [11]

Departamentul Relații Internaționale

modificare

Acest departament gestionează relațiile internaționale ale BNS cu instituții precum:  cele ale Uniunii Europene, Organizația Internațională a Muncii, instituții financiare, Ministere și instituții cu atribuții în domeniul afacerilor europene, etc. De asemenea, traduce materiale de interes general și identifică surse de finanțare.

Departamentul Finanțe, Contabilitate, Personal

modificare

Acest departament asigură evidența financiar-contabilă, întocmește rapoarte financiare, urmărește încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli, asigură evidența personalului și a patrimoniului BNS și arhivează documente.

Departamentul Organizare & Comunicații

modificare

Acest departament asigură organizarea Congreselor și a Consiliilor Naționale, organizează activitatea filialelor județene ale BNS, organizează acțiunile de protest și evenimentele la care BNS este gazdă și asigură evidența organizațiilor membre BNS. De asemenea, departamentul actualizează și întreține baza de date a BNS cu organizațiile membre.

Departamentul Economic

modificare

Departamentul Economic promovează și susține măsuri de politică fiscală, monetară, bugetară si politici salariale. De asemenea, întreține și dezvoltă relații cu instituțiile financiare internaționale, elaborează programe de dezvoltare, întocmește rapoarte bianuale privind evoluțiile economice, realizează studii în domeniul macro și microeconomic și asigură asistență organizațiilor membre BNS în negocierea contractelor colective de muncă.

Departamentul Juridic & Negocieri

modificare

Acest departament studiază cadrul legislativ românesc, propune și susține modificări ale acestuia, în interesul membrilor și organizațiilor de sindicat. Departamentul Juridic are rolul și de a întreține relațiile cu partidele politice,  Parlamentul României, Ministerele și instituțiile implicate direct în procesul legislativ. De asemenea, participă la negocierea contractelor colective de muncă și asigură asistență juridică membrilor BNS în negocierea contractelor colective de muncă ori diverse litigii în care organizațiile sunt implicate.

Departamentul Social

modificare

Departamentul Social realizează studii asupra politicii sociale, elaborează proiecte de modificare a actelor normative din domeniu și dezvoltă programe de protecție și educare a tinerilor. Departamentul Social dezvoltă și relațiile BNS cu Casele de Asigurări de Sănătate, Casele de Pensii, Inspecția Muncii și Ministerul Muncii.

Departamentul Educație, Cultură și Egalitate de Șanse

modificare

Acest departament întocmește și urmărește punerea în aplicare a programelor educaționale și atrage noi parteneri pentru organizarea de programe educaționale. De asemenea, realizează rapoarte bianuale privind evoluțiile de pe piața muncii, dezvoltă relațiile cu Ministerul Muncii, Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă și Autoritatea Națională pentru Calificări. Departamentul promovează, susține și dezvoltă programe de protecție și educare a minorităților, a femeilor și egalitatea de gen și de șanse.

Departamentul Comunicare & Media

modificare

Departamentul Comunicare & Media asigură elementele de prezentare, organizează conferințe de presă, redactează comunicate/ informări de presă și întocmește revista presei zinic.

Centre regionale BNS

modificare

Blocul Național Sindical deține patru centre regionale suport. Prin intermediul acestora, BNS facilitează accesul lucrătorilor din diverse sectoare de activitate la servicii esențiale oferite de BNS, atât în teren, cât și în format online. Echipele BNS din aceste centre sunt formate din experți specialiști în dreptul muncii, economie și comunicare/recrutare. Servicii oferite de centrele suport BNS: consultanță și asistență juridică, suport în negocierea contractelor colective de muncă, consultanță în comunicare și recrutarea și crearea de noi organizații.

Centrul regional de suport BNS București

modificare

Adresă: București, str. Turturelelor, nr. 11A, sector 3, Phoenicia Business Center, cladirea C, etaj 3. Deservește: București, Ilfov, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Ialomița. Mail: cr_bns_bucuresti@bns.ro

Centrul regional de suport BNS Brăila

modificare

Adresă: Brăila, bd. A.I.Cuza, nr. 32, etaj 2, bir. 2-3. Deservește: Brăila, Galați, Vrancea, Buzău, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Suceava, Botoșani. Mail: cr_bns_braila@bns.ro

Centrul regional de suport BNS Craiova

modificare

Adresă: Craiova, bd. Decebal, nr. 5-7. Deservește: Dolj, Mehedinți, Olt, Vâlcea, Gorj, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, Arad. Mail: cr_bns_craiova@bns.ro

Centrul regional de suport BNS Cluj

modificare

Adresă: Cluj, str. Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 17. Deservește: Cluj, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud,  Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu-Mare. Mail: cr_bns_cluj@bns.ro

Organismele de conducere BNS

modificare

Congresul Național

modificare

Congresul Național este cel mai înalt for de conducere din cadrul BNS. Se întrunește o dată la patru ani în ședințe ordinare și ori de câte ori este nevoie în ședințe extraordinare. Numărul de delegați care participă la ședințele Congresului se calculează în funcție de norma de reprezentare de 1 delegat la 250 membri de sindicat. Congresul poate adopta și modifica Statutul BNS. De asemenea, stabilește strategia generală și obiectivele pe care întreaga organizație trebuie să le urmeze. Tot în Congres, prin vot, sunt aleși președintele, vicepreședinții și secretarul general al BNS. Deciziile Congresului Național, inclusiv sancțiunile, sunt adoptate prin hotărâri și rezoluții.[12]

Consiliul Național

modificare

Consiliul Național este al doilea cel mai important for de conducere în cadrul organizației. Rolul său este să pună în aplicare deciziile Congresului Național prin adoptarea de hotărâri. Consiliul Național decide convocarea ședințelor extraordinare ale Congresului Național, aprobă sau modifică bugetul de venituri și cheltuieli al organizației, aprobă execuția bugetară, alege membri interimari din Biroul Executiv  ori alte Comisii și structuri ale confederației. Numărul de delegati ai fiecărei organizații membre BNS este stabilit pe baza normei de reprezentare de 1 delegat la 500 membri de sindicat[13].

Biroul Executiv

modificare

Biroul Executiv[14] este organul decizional de conducere al BNS. Acesta adoptă decizii în baza rezoluțiilor și hotărârilor Congresului Național și Consiliului Național. Biroul Executiv este constituit din membri aleși, membri desemnați și membri de drept. Membri aleși sunt președintele confederației, cei 5 vicepreședinți și secretarul general al organizației. Membri desemnați sunt formați din câte un vicepreședinte pentru fiecare sector de activitate și câte un reprezentant al filialelor județene ale BNS. Membrii de drept sunt reprezentați de câte un membru desemnat de fiecare federație membră a BNS care plătesc cotizație pentru cu cel puțin 10.000 de membri. Biroul Executiv convoacă Congresul Național, Consiliul Național și Comisia de Cenzori, făcând propuneri pentru ordinea de zi a primelor două. Biroul Executiv răspunde pentru activitatea sa în fața Congresului Național și Consiliului Național. De asemenea, Biroul Executiv răspunde de patrimoniul BNS. Tot Biroul Executiv decide numirea sau revocarea președinților de filiale de județene.

Biroul Permanent

modificare

Biroul Permanent[15] este organul executiv ce realizează conducerea operativă a BNS între două Birouri Executive. Biroul Permanent este alcătuit din: președinte, secretar general, 5 vicepreședinti cu atribuții executive. Concret, Biroul Permanent duce la îndeplinire rezoluțiile și hotărârile Congresului Național și Consiliului Național, precum și deciziile Biroului Executiv. Biroul Permanent coordonează activitatea filialelor județene, organizațiilor de femei și tineret, a departamentelor din cadrul confederației, a centrelor educaționale și chiar stabilește programul de lucru. Biroul Permanent poate adopta decizii cu caracter de urgență.

Obiective și priorități BNS potrivit Statutului de înființare

modificare
  1. Apărarea și promovarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor înscrise în Constituția României, Convenții internaționale, pacte și tratate la care România este parte, precum și în legislația internă.
  2. Susținerea, la toate nivelurile, a drepturilor și intereselor membrilor săi – prin reprezentarea acestora în fața instanțelor de judecată, parlament, ministere, alte insituții și societăți publice sau private, negocierea colectivă, reprezentare în dialogul social bi și tripartit la toate nivelurile.
  3. Apărarea libertății de acțiune și de opinie a organizațiilor membre – prin desfășurarea de actiuni sindicale (mitinguri, pichetări, greve sau orice alte acțiuni conform legii).
  4. Urmărirea asigurării protecției sociale pentru membrii de sindicat – prin reprezentarea în organismele de specialitate ale statului.
  5. Formularea și susținerea de proiecte de acte normative sau modificări ale legislației existente, referitoare la oricare dintre drepturile și/sau interesele legitime ale oricăruia dintre membrii săi.
  6. Organizarea și susținerea unor acțiuni cu caracter profesional, economic, social, cultural și sportiv – prin furnizarea de servicii pentru stimularea ocupării forței de munca respectiv prin servicii de informare și consiliere a lucrătorilor, servicii de mediere a muncii pe piața internă, desfășurarea de activități și programe de formare profesională și formare profesională continuă și alte acțiuni care au ca scop ocuparea forței de muncă.
  7. Promovarea și susținerea principiilor economiei sociale de piață și ale statului de drept – prin încurajarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial, a întreprinderilor sociale și a altor activități similare.
  8. Colaborarea cu alte organizații sindicale din țară și din străinătate.
  9. Promovarea și îmbunătățirea activității sindicale.

Activități desfășurate de BNS[16]

modificare
  1. Apără și promovează drepturile fundamentale ale lucrătorilor înscrise în Constituția României, Convenții internaționale, pacte și tratate la care România este parte precum și în legislația internă,
  2. Susține drepturile și interele membrilor în fața instanțelor, în parlament, în cadrul ministerelor, instituțiilor și societăților publice sau private,
  3. Susținerea membrilor în procesele de negocieri colective,
  4. Reprezentarea în dialogiul social bi și tripartit la toate nivelurile,
  5. Desfășoară acțiuni de protest și oricare alte acțiuni prevăzute de lege pentru apărarea libertății de acțiune și opinie a organizațiilor membre.
  6. Fundamentează, formulează și susține proiecte de acte normative sau modificări ale legislației existente, referitoare la piața muncii,
  7. Furnizează servicii de informare și consiliere a lucrătorilor,
  8. Furnizează servicii de mediere a muncii pe piața internă,
  9. Desfășoară activități și programe de formare profesională și formare profesională continuă,
  10. Elaborarea de studii și cercetări în domeniul ocupării forței de muncă,
  11. Elaborează studii și promovează concepția confederației privind evoluția, imapctul și consecințele politicilor naționale la nivel național,
  12. Elaborează programe și activități privind evoluția pieței muncii, politicile de ocupare, șomaj și egalitate de șanse,
  13. Elaborează programe și activități privind sistemele de pensii,
  14. Desfășoară activități economice compatibile cu obiectivele confederației.

Agenda BNS

modificare

Implicarea BNS în măsura plății contribuțiilor angajaților

modificare

BNS a lansat de mai multe ori apeluri publice către Guvernul României pentru a reduce impozitarea pe muncă, considerând că nivelul contribuțiilor sociale din România transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă.[17] BNS a încercat să corecteze una dintre măsurile luate de Guvernul României în trecut și care afectează veniturile lucrătorilor români.

Pe scurt, România încalcă din anul 2017 Codul European de Securitate Socială, când Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 79/2017, prin care contribuțiile sociale au fost transferate aproape în totalitate din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților. În 2024, BNS s-a adresat Comitetului de miniștri al Consiliului UE pentru a găsi sprijin în rezolvarea acestei spețe, iar Comitetul de miniștri al Consiliului UE a dat dreptate BNS.[18]

Blocul Național Sindical a depus încă din 2018 o serie de eforturi pentru a rezolva această situație în România, însă toate acestea n-au primit un răspuns favorabil din partea autorităților române. În data de 15 noiembrie 2017, imediat după publicarea OUG nr. 79 din 2017 în Monitorul Oficial, BNS a sesizat Avocatul Poporului solicitând acestuia ca în baza atribuțiilor sale legale și constituționale să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea măsurii, în așa fel încât Curtea să se poată pronunța asupra constituționalității textului legal înainte ca acesta sa producă efecte. Era un lucru esențial având în vedere că efectele actului normativ vizau toți salariații din România dar și angajatorii care urmau să calculeze și să vireze salariile și contribuțiile începând cu 1 ianuarie 2018. Avocatul Poporului a refuzat, însă, sesizarea Curții.[19]

În 2018, într-o cauză aflată pe rolul instanței, BNS printr-un afiliat al său a ridicat o excepție de neconstituționalitate sesizând în mod direct Curtea Constituțională și criticând această măsură. La momentul respectiv, CCR a fost sesizată cu argumente care priveau afectarea drepturilor salariaților și a principiilor fiscalității echitabile. Unul dintre argumentele esențiale ale excepției de neconstituționalitate a subliniat că măsura ar încălca atât standardele internaționale referitoare la protecția socială, prevăzute în Carta Socială Europeană și Codul european de securitate socială, cât și principiul justei distribuiri a sarcinilor fiscale între angajatori și angajați, prin crearea unei poveri disproporționate asupra salariaților. CCR a decis că măsura se încadrează în marja de apreciere legislativă și nu afectează egalitatea sau echitatea fiscală, respingând excepția formulată. În ceea ce privește încălcarea prevederilor Cartei Sociale Europene (art. 12 pct. 1-3 privind dreptul la securitate socială) și a Codului european de securitate socială (art. 70 pct. 1 și 2 privind cuantumul cotizațiilor de asigurare), care limitează contribuțiile sociale ale angajaților la 50% din totalul resurselor alocate protecției sociale, CCR s-a limitat a motiva cel puțin lacunar cele sesizate de BNS privind încălcarea tratatelor la care România este parte, limitându-se a motiva doar că: aceste tratate nu sunt relevante pentru cauză, deoarece prevederile OUG 79/2017 nu vizează reducerea protecției sociale, ci asigură sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale din România. CCR a mai arătat că măsura transferului contribuțiilor către angajat nu afectează direct nivelul protecției sociale, ci urmărește îmbunătățirea colectării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, aspect ce intră în marja de apreciere a statului român.[necesită citare]

BNS - singura confederație sindicală care a susținut o inițiativă cetățenească de modificare a Codului muncii și care a fost depusă în Parlament

modificare

În 2015[20], BNS a susținut o inițiativă cetățenească de modificare a Codului muncii. BNS a fost, astfel, prima confederație sindicală din România și singura până în 2024 care a depus un proiect legislativ în Parlament.

Concret, România impune condiții extrem de restrictive pentru o astfel de inițiativă: este necesar ca aceasta să fie semnată de peste 100.000 de cetățeni, din majoritatea județelor țării, cu un minimum de 5.000 de semnături din cel puțin un sfert dintre acestea. În plus, toate listele de semnături trebuie avizate de primării pentru conformitate. [21]

În ciuda faptului că inițiativa civică susținută de BNS a respectat toate cerințele constituționale,[22] fiind adunate peste 150.0000 de semnături,[23] și a fost depusă legal la Parlament, procesul a fost blocat. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la data de 2 septembrie 2015 și transmis Camerei Deputaților, unde trebuia să fie dezbătut și votat până pe 2 octombrie 2015.[necesită citare] Cu toate acestea, în loc să fie supus unei discuții transparente și unei decizii asumate, proiectul a fost "pus la sertar" și, chiar și în prezent, figurează ca fiind în "dezbatere" la Comisia de muncă.[necesită citare] Dacă ar fi fost adoptat, proiectul ar fi corectat erorile din actualul Cod al muncii și ar fi echilibrat relația dintre angajator și angajat.[necesită citare]

  1. ^ a b Despre noi Arhivat în , la Wayback Machine., bns.ro, accesat la 19 septembrie 2009
  2. ^ Romania Trade Unions Arhivat în , la Wayback Machine., worker-participation.eu, accesat la 19 septembrie 2009
  3. ^ Sistemul de sanatate, aproape de colaps?, 4 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010
  4. ^ BNS. „Blocul Național Sindical”. BNS. 
  5. ^ „Pagina de Facebook a BNS”. BNS. 
  6. ^ „Canal de YouTube”. BNS. 
  7. ^ „Federații”. www.bns.ro. Accesat în . 
  8. ^ Liderul minerilor din Valea Jiului a demisionat, 25 ianuarie 2011, ziare.com, accesat la 13 mai 2011
  9. ^ Admin (). „Organizația de femei”. Blocul Național Sindical. Accesat în . 
  10. ^ Admin (). „Organizația de tineret”. Blocul Național Sindical. Accesat în . 
  11. ^ „Departamente”. www.bns.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Congresul Național”. www.bns.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Consiliul Național”. www.bns.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Biroul Executiv”. www.bns.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Biroul Permanent”. www.bns.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Activități”. www.bns.ro. Accesat în . 
  17. ^ „BNS lansează un apel public către Guvernul României pentru a reduce impozitarea pe muncă”. Agerpres. Accesat în 2024.10.15.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  18. ^ „BNS solicită convocarea Consiliului Tripartit pentru identificarea soluțiilor privind transferul contribuțiilor de la angajat la angajator, așa cum cere Consiliul Europei”. G4Media. .  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  19. ^ „Consiliului Europei cere Guvernului României să transfere o parte din contribuțiile sociale de la angajat către angajator!”. www.bns.ro. Accesat în . 
  20. ^ https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/bns-codul-muncii-ar-putea-fi-modificat-prin-initiativa-cetateneasca-292587.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  21. ^ „Blocul National Sindical a inregistrat la Senat un proiect de modificare a Codului Muncii. Sindicatele cer reducerea perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati si contracte pe durata determinata de cinci ani - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  22. ^ https://www.mediafax.ro/social/bns-codul-muncii-ar-putea-fi-modificat-prin-initiativa-cetateneasca-proiectul-inregistrat-la-senat-13249436?fbclid=IwY2xjawHE7NlleHRuA2FlbQIxMAABHU5qh9ud1o_zmxDbXe2d90buYymcRC0ZEScwzr2O5lRGMRg2ZGfAKmbKxw_aem_jwoMewNlOm4zrGRYQBkXtQ.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  23. ^ https://hotnews.ro/blocul-national-sindical-a-inregistrat-la-senat-un-proiect-de-modificare-a-codului-muncii-sindicatele-cer-reducerea-perioadei-de-proba-in-cazul-muncitorilor-necalificati-si-contracte-pe-durata-determ-549967.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

modificare