Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Prezentare generală
Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Sediu	București
Prezență online
site web oficial

Modifică date / text

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este autoritatea națională românească responsabilă pentru gestionarea și coordonarea sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, având ca scop principal asigurarea unui acces echitabil al populației la servicii de sănătate precum serviciile medicale de urgență.^[1]

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii populației care oferă un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.

CNAS are în subordine casele județene de asigurări de sănătate (CJAS), Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

CNAS colaborează cu numeroși furnizori de servicii medicale (spitale, clinici, medici de familie, laboratoare de analize), cu Ministerul Sănătății, care stabilește politica de sănătate publică, și cu Autoritatea Națională a Serviciilor Publice (ANSP).^[1]

Organizare

CNAS este organizată pe mai multe niveluri, care se constituie în structuri centrale și teritoriale. La nivel central, CNAS se află sub conducerea unui președinte numit de către prim-ministrul României, iar la nivel județean și local, activitățile sunt gestionate de casele județene de asigurări de sănătate (CJAS), care asigură implementarea politicilor și procedurilor stabilite la nivel național.

Organele de conducere ale CNAS sunt: Adunarea Reprezentanților, Consiliul de Administrație, Președintele, Comietul director, doi vicepreședinți și Directorul General. Fiecare CJAS este autonom și are un președinte și o echipă operativă care se ocupă de administrarea fondurilor de sănătate și de implementarea programelor de asigurări sociale de sănătate la nivel local.

Deși acest model descentralizat permite o mai mare flexibilitate la nivel local, el creează și dificultăți majore de coordonare între CNAS și CJAS-uri, ceea ce poate conduce la inegalități în implementarea politicilor și la o administrare mai puțin eficientă a fondurilor. Aceste diferențe între județe pot afecta calitatea serviciilor de sănătate oferite, creând un sistem fragmentat și uneori incoerent în raport cu nevoile pacienților.^[1]

Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI)

Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) a fost lansat inițial în 1999, dar a intrat în faza de operare în noiembrie 2008. Dezvoltarea sistemului a implicat un consorțiu format din Hewlett-Packard (HP), ca integrator de sistem și furnizor de infrastructură informatică, Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS), pentru telecomunicații, și SIVECO România, care a asigurat proiectarea, dezvoltarea și instalarea aplicațiilor informatice necesare.

Implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) a fost un pas major în digitalizarea sistemului de sănătate din România. Acesta permite autorităților și furnizorilor de servicii medicale să gestioneze datele asiguraților, prin centralizarea informațiilor legate de serviciile medicale oferite și decontate. Deși asigurații nu au acces direct la SIUI, ei pot verifica statutul lor de asigurat prin intermediul CNP-ului, iar furnizorii de servicii pot accesa și actualiza informațiile necesare pentru acordarea corectă a îngrijirilor.

Acest sistem dorește să uniformizeze procesele administrative din domeniul sănătății, precum furnizarea de servicii medicale și farmaceutice în baza sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.^[2]^[3]

Sistemul Informatic de Prescripție Electronică (SIPE)

Sistemul Informatic de Prescripție Electronică (SIPE) a fost introdus în 2012 pentru îmbunătățirea procesului de prescriere și distribuire a medicamentelor prin reducerea erorilor în prescrierea medicamentelor, reducerea fraudelor, monitorizării tratamentelor.

Medicii trebuie să dispună de un calculator, imprimantă și aplicația informatică necesară pentru a crea rețeta, iar pentru a se conecta la sistemul CNAS, trebuie să utilizeze un certificat digital calificat emis de un furnizor acreditat. Medicii înregistrează rețeta emisă în sistemul CNAS, conectându-se cu un certificat și software dedicat. După furnizează pacientului un exemplar tipărit care vafi folosit la farmacie împreună cu actul de identitate. Farmacistul scanează codul 2D de pe rețetă și verifică validitatea acesteia în sistemul CNAS și eliberează medicamenele.^[4]

Dosarul Electronic al Pacientului (DES)

Dosarul Electronic al Pacientului (DES) a fost introdus în 2014 pentru a centraliza informațiile medicale ale unui pacient într-un format electronic, accesibil atât medicilor, cât și pacienților.

Pentru a accesa dosarul, pacientul trebuie să primească o „Matrice de securitate” de la un medic înregistrat în sistem (medic de familie, clinician, medic de spital). Medicul trebuie să dețină o semnătură electronică înregistrată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). După primirea matricei, pacientul va avea acces la portalul extern DES și va stabili o parolă pentru a accesa dosarul ulterior.^[5]

Istoric

CNAS a fost înființată cu scopul de a asigura gestionarea fondurilor destinate sănătății și de a coordona unitățile din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și funcționând în cadrul unui sistem descentralizat.

În perioada 1990-1998, România a funcționat cu un sistem de finanțare dualist, bazat pe bugetul de stat și fonduri externe (împrumuturi, fonduri PHARE). Sistemul de sănătate era coordonat centralizat de Ministerul Sănătății, cu direcțiile sanitare județene și municipale, rețele paralele în subordinea altor ministere și diverse spitale și instituții specializate. Direcțiile Sanitare Județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare, dar de la 1 ianuarie 1999, CNAS a devenit instituția responsabilă de gestionarea acestora.

Începând din anul 2000, CNAS a implementat contractul-cadru, care stabilește tipurile de servicii de sănătate, condițiile de acces și obligațiile furnizorilor. Acesta definește obligațiile caselor de asigurări și ale furnizorilor, inclusiv limitarea și planificarea costurilor, contribuind la clarificarea responsabilităților între părți.

Pentru a controla mai bine fondurile disponibile, a fost definit un pachet de servicii medicale esențiale acoperite prin asigurarea obligatorie de sănătate. Astfel, au fost incluse consultațiile de bază, îngrijirile primare, serviciile de urgență, precum și accesul la anumite medicamente esențiale și dispozitive medicale de bază.

CNAS a început să introducă și conceptul de co-plată pentru anumite servicii care nu erau strict necesare din punct de vedere medical. Acest lucru a avut rolul de a controla cheltuielile și de a încuraja responsabilitatea utilizării serviciilor de către asigurați.

În același an, CNAS a început să descentralizeze fondurile și structurile județene, permițând caselor județene de asigurări de sănătate să aibă autonomie mai mare. Această schimbare a avut drept scop o mai bună adaptare la nevoile specifice ale comunităților locale și o eficiență crescută în administrarea resurselor.

Intrarea în Uniunea Europeană a adus noi responsabilități, inclusiv implementarea cardului european de asigurat și tratamentele transfrontaliere.

Pe langă acestea există alte inițiative precum rețeta medicală electronică (SIPE) și dosarul electronic al pacientului (DES) care au fost implementate pentru a spori transparența și eficiența.^[2]

La 7 septembrie 2011, guvernul a aprobat un proiect de ordonanță de urgență privind trecerea CNAS în coordonarea Ministerului Sănătății.^[6]

În timpul pandemiei COVID-19, consultațiile medicale și rețetele electronice au putut fi acordate la distanță.

Lista președinților CNAS

Nr. crt.	Numele și prenumele	Perioada
1.	Dumitrache Constantin	08.01.1999 – 08.02.1999
2.	Crețu Cristel	08.02.1999 – 10.03.1999
3.	Gherghinescu Andrei	10.03.1999 – 29.07.1999
4.	Ciocâlteu Alexandru	02.08.1999 – 08.09.2000
5.	Păunescu Virgil	08.09.2000 – 02.10.2000
6.	Bubenek-Turconi Șerban Ion	02.10.2000 – 15.01.2001
7.	Țurlea Eugeniu	15,01.2001 – 24.10.2003
8.	Celea Cristian	24.10.2003 – 11.02.2005
9.	Vlădescu Cristian	14.03.2005 – 20.02.2007
10.	Ciurchea Vasile	20.02.2007 – 14.01.2009
11.	Popescu Irinel	14.01.2009 – 10.12.2009
12.	Duță Nicolae Lucian	10.12.2009 – 08.05.2012
13.	Ionescu Dorin	08.05.2012 – 25.05.2012
14.	Bădescu Doru	25.05.2012 – 14.06.2013^[7]
15.	Bușoi Silviu Cristian	17.06.2013 – 27.02.2014
16.	Țibichi Radu Gheorghe	03.03.2014 – 30.06.2014
17.	Ciurchea Vasile	30.06.2014 – 22.04.2016
18.	Țibichi Radu Gheorghe	22.04.2016 – 20.03.2017
19.	Burcea Marian	21.03.2017 – 01.09.2017
20.	Vulcănescu Răzvan Teohari	01.09.2017 – 22.11.2017
21.	Mihai Laurențiu Teodor	23.11.2017 – 31.01.2018
22.	Vulcănescu Răzvan Teohari	01.02.2018 – 24.01.2019
23.	Cotel Adriana	25.01.2019 – 03.06.2019
24.	Vulcănescu Răzvan Teohari	03.06.2019 -22.07.2019
25.	Ciurchea Vasile	23.07.2019-18.11.2019
26.	Adela Cojan	18.11.2019 – 21.01.2021
27.	Adrian Gheorghe	21.01.2021 – 09.09.2021
28.	Adela Cojan	09.09.2021 – 16.08.2023
29.	Romică-Andrei Baciu	17.08.2023 – 13.12.2023
30.	Cristian Celea	13.12.2023-14.01.2024
31.	Valeria Herdea	15.01.2024 – prezent

Vezi și

Note

^ ^a ^b ^c „Prima pagină”. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Accesat în 6 noiembrie 2024.
^ ^a ^b „Informații generale”. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Accesat în 6 noiembrie 2024.
^ „Despre SIUI | Portal CNAS-SIUI”. siui.casan.ro. Accesat în 6 noiembrie 2024.
^ „Utilizare certificat digital la CNAS: raportare, rețeta electronică”.
^ „Sistemul Dosarului Electronic de Sănătate (DES)” (PDF).
^ „VIDEO Guvernul a aprobat trecerea CNAS in coordonarea Ministerului Sanatatii - HotNews.ro”. 7 septembrie 2011. Accesat în 6 noiembrie 2024.
^ „Doru Badescu a demisionat de la conducerea CNAS. In locul lui va fi propus liberalul Cristian Busoi”. Știrile ProTV. Accesat în 6 noiembrie 2024.

Legături externe

www.cnas.ro Arhivat în 3 martie 2009, la Wayback Machine. - Site web oficial
Ce sunt casele de asigurări de sănătate și direcțiile de sănătate publică, Ioana David, Ziarul financiar

[cp2010-01-20-1] „Prima pagină”. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Accesat în 6 noiembrie 2024.

[:0-2] „Informații generale”. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Accesat în 6 noiembrie 2024.

[3] „Despre SIUI | Portal CNAS-SIUI”. siui.casan.ro. Accesat în 6 noiembrie 2024.

[4] „Utilizare certificat digital la CNAS: raportare, rețeta electronică”.

[5] „Sistemul Dosarului Electronic de Sănătate (DES)” (PDF).

[6] „VIDEO Guvernul a aprobat trecerea CNAS in coordonarea Ministerului Sanatatii - HotNews.ro”. 7 septembrie 2011. Accesat în 6 noiembrie 2024.

[sptv2013-06-13-7] „Doru Badescu a demisionat de la conducerea CNAS. In locul lui va fi propus liberalul Cristian Busoi”. Știrile ProTV. Accesat în 6 noiembrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]