Johann Sebastian Bach

Pentru alte sensuri, vedeți Bach (dezambiguizare).

Date personale
Johann Sebastian Bach

Născut	21/31 martie 1685^[5]^[6]^[7] Eisenach, Turingia, Sfântul Imperiu Roman^[8]^[3]^[9]
Decedat	28 iulie 1750 (65 de ani)^[10]^[11]^[12]^[13]^[14] Leipzig, Sfântul Imperiu Roman^[15]^[16]^[17]^[8]
Înmormântat	Biserica Sf. Toma
Cauza decesului	cauze naturale (accident vascular cerebral)
Părinți	Johann Ambrosius Bach^[17] Elisabeth Lemmerhirt[*]
Frați și surori	Johann Christoph Bach[]^[17] Johann Jacob Bach[]^[17]
Căsătorit cu	Anna Magdalena Bach (3 decembrie 1721–28 iulie 1750)^[17] Maria Barbara Bach (17 octombrie 1707–7 iulie 1720)^[17]^[18]
Număr de copii	20
Copii	Wilhelm Friedemann Bach^[17] Carl Philipp Emanuel Bach^[17] Johann Christian Bach^[17] Johann Gottfried Bernhard Bach^[17] Ioannes Christophorus Fridericus Bach[]^[17] Gottfried Heinrich Bach[]^[17] Catharina Dorothea Bach[] Elisabeth Juliana Friderica Bach[] Maria Sophia Bach[] Johann Christoph Bach[] ...încă 10
Religie	luteranism^[19]
Ocupație	compozitor organist[] clavecinist[] violonist dirijor dirijor de cor[] concertmaestru muzicolog[] profesor de muzică[] virtuoz profesor de liceu[]
Locul desfășurării activității	Mühlhausen/Thüringen^[20]^[17] Weimar^[20]^[17] Leipzig^[20]^[17] Arnstadt Köthen (Anhalt)^[17]
Limbi vorbite	limba germană^[21]^[22] limba italiană limba latină
Studii	Michaelisschule[*]
Gen muzical	Barocul în muzică^[1]^[2] muzică clasică^[3]^[4]
Instrument(e)	orgă[*] clavecin vioară violă
Discografie
Listă completă	Johann Sebastian Bach discography[*]
Înregistrări notabile	Concertele brandenburgice Cello Suites[] Sonatas and partitas for solo violin[] Notebook for Anna Magdalena Bach[] Klavierbüchlein für Wilhelm Friedemann Bach[] Misa în si minor[] Violin Concerto in E major[] Gottes Zeit ist die allerbeste Zeit Toccata si fuga in re minor[] Concertul italian Ofranda Muzicală Die Kunst der Fuge[] The Well-Tempered Clavier[] English Suites[] Concertele pentru clavecin Variațiunile Goldberg Organ Sonatas[] Orchestral Suites[] Jesu, meine Freude[] Herz und Mund und Tat und Leben[] Geschwinde, ihr wirbelnden Winde[] Inventions and Sinfonias[] Patimile după Matei Johannes-Passion[*] Oratoriul de Crăciun
Semnătură

Prezență online
canal YouTube
Modifică date / text

Johann Sebastian Bach (Pronunție în germană: /joːhan zebastjan bax/ n. 21/31 martie 1685, Eisenach, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. 28 iulie 1750, Leipzig, Sfântul Imperiu Roman) a fost un compozitor german și organist din perioada barocă, considerat în mod unanim ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică.

Biografie

Copilăria și adolescența (1685-1703)

Johann Sebastian Bach s-a născut la Eisenach, capitala ducatului Saxa-Eisenach, pe teritoriul Germaniei de astăzi, pe 21 martie S.N. 31 martie 1685. A fost al optulea și cel mai tânăr dintre copiii lui Johann Ambrosius Bach și Elisabeth Lämmerhirt.^[23] Tatăl său era muzician de curte, având sarcina de a organiza activitatea muzicală cu caracter profan a orașului, dar și funcția de organist al bisericii locale.^[24]

Nu se cunosc cu certitudine detalii despre primii ani de viață ai lui Johann Sebastian. În documente din 1693 figurează înscris în clasa a cincea la Școala Latină din Eisenach, aceeași instituție unde a învățat și Martin Luther în urmă cu două secole.^[25] Instrucția muzicală a lui Johann Sebastian din acești ani se presupune că a fost asigurată de tatăl său, care l-ar fi putut învăța elemente de bază de teorie muzicală și să cânte la vioară.^[26]

Mama sa a murit în 1694, urmată după opt luni și de tatăl său, când Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rămas orfan, a plecat la fratele său mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdruf. Sub îndrumarea lui, aici a început să execute primele motive muzicale la orgă, intrând în contact cu muzica lui Froberger, Kerll și Pachelbel, ale căror compoziții se găseau în biblioteca lui Johann Christoph.^[27]

Pentru că nu își mai putea continua studiile la școala din Ohrdruf, din lipsă de locuri, Johann Sebastian a plecat în 1700 la Lüneburg.^[28] Aici a studiat la Școala Sf. Mihail, unde a făcut parte din cor și a cântat la orgă și clavecin.^[29] Vizavi de școală se afla și Ritter-Academie, unde studiau tinerii din familii bune, în anturajul cărora Bach a intrat în contact cu stilul muzical franțuzesc.^[30]^[31]

Tot în acești ani se presupune că l-a cunoscut pe organistul și compozitorul Georg Böhm, cu care a păstrat legătura toată viața.^[30] Probabil la sugestia lui, Johann Sebastian a făcut câteva călătorii la Hamburg, pentru a-l asculta pe Johann Adam Reinken, un foarte apreciat virtuoz al orgii.^[30]

Weimar, Arnstadt și Mühlhausen (1703-1717)

După finalizarea studiilor în Lüneburg, Bach a încercat fără succes să obțină un post de organist în Sangerhausen. În martie 1703 a intrat în serviciul ducelui Johann Ernst al III-lea, ca „lacheu”. Nu este foarte clar ce îndatoriri a avut în acest rol, dar se speculează că pe lângă sarcinile domestice de servitor, ar fi și cântat la vioară sau la orgă, atunci când era nevoie de un înlocuitor în orchestra curții.^[32]^[33]

Șase luni mai târziu, datorită conexiunilor de familie, dar și reputației sale în creștere, a fost invitat la Arnstadt pentru a da un recital la orga nou construită în biserica Sf. Bonifaciu (numită și Biserica Nouă).^[34] Impresionate de îndemânarea tânărului de 18 ani, autoritățile orașului i-au oferit postul de organist, cu o remunerație generoasă și un program relativ lejer, de doar patru servicii pe săptămână.^[35]

În cei câțiva ani petrecuți la Arnstadt au apărut tensiuni între tânărul Bach și angajatorii săi, cauzate în special de animozitățile cu studenții din cor. Probabil din cauza diferenței mici de vârstă și a lipsei sale de experiență, dar și din cauza lipsurilor de tehnică și disciplină ale studenților, Johann Sebastian a refuzat constant să se implice prea mult în organizarea corului pentru a cânta lucrări mai complexe, preferând să-și exercite strict sarcinile de organist.^[34]^[36]

În august 1705, în timp ce se întorcea dintr-o vizită la castelul Neideck, Bach a avut o altercație cu unul dintre studenții din cor. Acesta l-a acuzat că l-ar fi insultat cu apelativul „fagotist ageamiu” (Zippel Fagottist) și l-a atacat cu un băț, ceea ce l-a determinat pe Bach să scoată cuțitul să se apere.^[37] Martorii i-au despărțit înainte ca lucrurile să degenereze, dar în zilele următoare Bach a depus plângere la consistoriul local. În urma audierilor studentul a scăpat doar cu o mustrare, iar pentru Bach a fost reînnoit îndemnul de a colabora mai mult cu studenții pentru muzica „concertată”.^[38]

Tensiunile din relația cu angajatorii săi s-au accentuat câteva luni mai târziu, când Bach a cerut o învoire de patru săptămâni, pentru a face o călătorie la Lübeck, pentru a-l întâlni și asculta pe Dietrich Buxtehude.^[39] Absența lui s-a prelungit însă la patru luni, timp în care vărul său, Johann Ernst Bach, s-a achitat de îndatoririle de organist la Arnstadt.^[40] La întoarcere, Johann Sebastian a fost convocat în fața consistoriului și i s-a cerut socoteală pentru absența îndelungată și i s-a reproșat din nou slaba colaborare cu studenții din cor. Dincolo de asta, i s-a atras atenția că variațiunile sale la coralele interpretate la orgă introduceau numeroase „tonuri stranii”, care stârneau confuzie în rândul congregației.^[39]^[40]

În decembrie 1706, organistul de la biserica Sf. Blasius din Mühlhausen a decedat, iar Bach a văzut aici o oportunitate de a pleca din Arnstadt. Pe 14 aprilie 1707, de Paști, și-a susținut proba pentru noua poziție, interpretând una dintre compozițiile sale timpurii, cel mai probabil cantata Christ lag in Todes Banden, BWV 4.^[41] Două luni mai târziu Bach a devenit noul organist al bisericii Blasius, pe același salariu cu cel pe care îl primea în Arnstadt.^[42]

Unele din primele compoziții ale lui Bach datează din această epocă, probabil și celebra „Toccata și Fuga în Re minor".

Întoarcerea la Weimar (1708-1717)

În 1708 Bach a obținut postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană: Wohltemperiertes Klavier), care include 48 preludii și fugi, câte două pentru fiecare gamă majoră și minoră, o lucrare monumentală nu numai prin folosirea magistrală a contrapunctului, dar și pentru faptul de a fi explorat pentru prima dată întreaga gamă tonală și multitudinea intervalelor muzicale.

Köthen (1717–1723)

Din cauza deteriorării raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit să părăsească Weimarul în 1717, transferându-se la curtea prințului Leopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum și suitele pentru violoncel „solo”, sonatele și partitele pentru vioară „solo” și suitele orchestrale.

Leipzig (1723-1750)

În 1723 Johann Sebastian Bach a fost numit cantor și director muzical la Biserica Sfântul Toma din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea Mare, Oratoriul de Crăciun pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu Collegium Musicum din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a.

În ultimii ani ai vieții sale Johann Sebastian Bach a suferit de probleme de vedere. În 1750, a trecut printr-o intervenție chirurgicală la ochi efectuată de un oftalmolog, John Taylor, în încercarea de a-i restabili vederea. Din păcate, operația nu a avut succes, iar complicațiile au dus la o perioadă de suferință până la moartea sa în aceeași toamnă. Nu există dovezi concrete că Bach ar fi devenit orb din cauza manipulării plăcilor de zinc pentru tipărirea lucrărilor sale. Deși s-a implicat în procesul de editare și publicare a unora dintre compozițiile sale, nu există suficiente informații pentru a susține că acest lucru ar fi cauzat orbirea sa.

Opera

Operele lui Johann Sebastian Bach au fost clasificate și catalogate în 1950 de muzicologul Wolfgang Schmieder în Bach-Werke-Verzeichnis („Catalogul operelor lui Bach”) și sunt numerotate ca atare.

Familia

Articol principal: Familia Bach.

Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care numai 4 au supraviețuit bolilor copilăriei. După moartea primei sale soții, Bach s-a recăsătorit în 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tânără soprană, cu care - deși cu 17 ani mai tânără ca el - a avut o lungă căsnicie fericită. Împreună au avut 13 copii. Toți fiii lui Bach au arătat o deosebită dotare pentru muzică, mulți dintre ei devenind muzicieni consacrați, așa Wilhelm Friedemann Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach, Johann Christian Bach și Carl Philipp Emanuel Bach.

Note

^ JSTOR
^ http://www.szadvar.hu/bach-brandenburg-concerto-1.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b Allmusic
^ http://www.cdbaby.com/Artist/TinyMusicBox Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ J H BACH, Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ J H BACH, The Guardian, 6 martie 2014, accesat în 16 mai 2020
^ The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
^ ^a ^b Archivio Storico Ricordi, accesat în 3 decembrie 2020
^ „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 4 mai 2024
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ J. S. Bach, Internet Broadway Database, accesat în 9 octombrie 2017
^ Johann Sebastian Bach, Filmportal.de, accesat în 9 octombrie 2017
^ Johann Sebastian Bach, GeneaStar
^ Johann Sebastian Bach, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ Бах Иоганн Себастьян, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în 4 mai 2024
^ Johann Sebastian Bach: His Work and Influence on the Music of Germany[*], p. 11 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Alex Ross[*][[Alex Ross (music critic)|]] (2 ianuarie 2017), Bach’s Holy Dread (în engleză), The New Yorker
^ ^a ^b ^c „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ David, Mendel, Wolff (1998). „Early Biographical Documents on Bach”. The New Bach Reader. p. 287-290.
^ Wolff (2001). „Ambrosius Bach and his family”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 23.
^ Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 2.
^ Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 6.
^ Wolff (2001). „Sebastian's musical beginnings”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 45-46.
^ Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 9-10.
^ Wolff (2001). „Choral scholar at St. Michael's in Lüneburg”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 55-60.
^ ^a ^b ^c Wolff (2001). „Böhm, Reinken, and the Celle Court Capelle”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 60-66.
^ Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 14.
^ Wolff (2001). „The interim: Thuringian opportunities”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 67-68.
^ Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 15-16.
^ ^a ^b Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 17-19.
^ Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 77-78.
^ Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 86.
^ Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 20-21.
^ David, Mendel, Wolff (1998). „Bach's life in his own writings and other documents”. The New Bach Reader. p. 45. Nos [we, i.e., members of the consistory]: He might very well have refrained from calling Geyersbach a Zippel Fagottist; such gibes lead in the end to unpleasantness of this kind, especially since he had a reputation for not getting along with the students and of claiming that he was engaged only for simple chorale music, and not for concerted pieces, which was wrong, for he must help out in all music making.
^ ^a ^b Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 21-22.
^ ^a ^b Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 85.
^ Wolff (2001). „At the Blasius Church in Mühlhausen”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 102-103.
^ Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 24.

Bibliografie

Boyd, Malcolm (2000). Bach. Oxford University Press. ISBN 0-19-514222-5.
Chiapusso, Jan (1968). Bach's World. Scarborough, Ontario: Indiana University Press. ISBN 0-253-10520-X.
Donington, Robert (1982). Baroque music: style and performance: a handbook. New York, NY, 10110: W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-30052-8.
Geiringer, Karl (31 decembrie 1966). Johann Sebastian Bach: The Culmination of an Era. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-500554-6.
Herl, Joseph (1 iulie 2004). Worship Wars in Early Lutheranism: Choir, Congregation, and Three Centuries of Conflict. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-515439-8.
Jones, Richard (2007). The Creative Development of Johann Sebastian Bach. Oxford University Press. ISBN 0-19-816440-8.
Kupferberg, Herbert (1985). Basically Bach: A 300th Birthday Celebration. New York: McGraw-Hill Book Company. ISBN 0-07-035646-7.
Leaver, Robin A. (15 aprilie 2007). Luther's Liturgical Music. Grand Rapids, Michigan: William B. Eerdmans Publishing Company. ISBN 0-8028-3221-0.
Mendel, Arthur; David, Hans T.; Wolff, Christoph, ed. (1998). The New Bach Reader. W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-31956-3.
Morris, Edmund (2005). Beethoven: the Universal Composer. New York: HarperCollins. ISBN 0-06-075974-7.
Rich, Alan (1995). Johann Sebastian Bach: Play by Play. Harper Collins. ISBN 0-06-263547-6.
Schulenberg, David. The Keyboard Works of J.S. Bach. CRC Press. ISBN 0-415-97400-3.
Spaeth, Sigmund (1937). Stories Behind the World's Great Music. New York: Whittlesey House.
Schweitzer, Albert (1 iunie 1967). J. S. Bach (Vol 1). Dover Publications. ISBN 0-486-21631-4.
Van Til, Marian (1 mai 2007). George Frideric Handel: A Music Lover's Guide. New York, US: WordPower Publishing. ISBN 0-9794785-0-2.
Williams, Peter (18 decembrie 2003). The Life of Bach. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-53374-0.
Wolff, Christoph (1991). Bach: Essays on his Life and Music. Harvard University Press. ISBN 0-674-05926-3.
Wolff, Christoph (1983). The New Grove: Bach Family. Macmillan Publishers. ISBN 0-333-34350-6.
Wolff, Christoph (2001). Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. W.W. Norton & Company. ISBN 0-393-04825-X.
Baron, Carol K. (9 iunie 2006). Bach's Changing World:: Voices in the Community. University of Rochester. ISBN 1-58046-190-5.
Dörffel, Alfred (1882). Thematisches Verzeichnis der Instrumentalwerke von Joh. Seb. Bach, auf Grund der Gesammtausgabe von C.F. Peter. Leipzig: C.F. Peters. de N.B.: First published in 1867; superseded, for scholarly purposes, by W. Schmieder's complete thematic catalog, but useful as a handy reference tool for only the instrumental works of J.S. Bach and as a partial alternative to Schmieder's work.
Eidam, Klaus (3 iulie 2001). The True Life of J.S. Bach. Basic Books. ISBN 0-465-01861-0.
Gardiner, John Eliot (2013). Music in the Castle of Heaven – A Portrait of Johann Sebastian Bach. Allen Lane. ISBN 978-0-7139-9662-3.
Geck, Martin (4 decembrie 2006). Johann Sebastian Bach: Life and Work. Harcourt Trade Publishers. ISBN 0-15-100648-2.
Hofstadter, Douglas (4 februarie 1999). Gödel, Escher, Bach: An Eternal Golden Braid. Basic Books. ISBN 0-465-02656-7.
Spitta, Philipp (3 iulie 1997). Johann Sebastian Bach: His Work and Influence on the Music of Germany, 1685–1750 (Volume II). Dover Publications. ISBN 0-486-27413-6.
Stauffer, George (februarie 1986). J. S. Bach As Organist: His Instruments, Music, and Performance Practices. Indiana University Press. ISBN 0-253-33181-1.
Williams, Peter (5 martie 2007). J.S. Bach: A Life in Music. Cambridge University Press. ISBN 0-521-87074-7.

Bibliografie în limba română

Bălan, George, Misterul Bach; Editura Florile Dalbe, București, 1997
László, Francisc, Gen, specie și formă în muzica de flaut a lui J. S. Bach, București, 1989
Șorban, Elena Maria, Muzica veche. O istorie concentrată, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Ștefănescu, Ioana, O istorie a muzicii universale. I. De la Orfeu la Bach, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995
Toduță, Sigismund, Formele Barocului în creația lui J. S. Bach, 3 vol., Editura Muzicală, București, 1969, 1973, 1978
Varga, Ovidiu, Bach, un Orfeu pământean, Editura Muzicală, București, 1985
Voiculescu, Dan, Fuga în creația lui J. S. Bach, Editura Muzicală, București, 2000

Vezi și

Familia Bach

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Johann Sebastian Bach prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

de Familia Bach Arhivat în 10 mai 2008, la Wayback Machine.
The J.S. Bach Home Page – JSBach.org, by Jan Hanford—extensive information on Bach and his works; huge and growing database of user-contributed recordings and reviews
J.S. Bach bibliography Arhivat în 6 februarie 2006, la Wayback Machine., by Yo Tomita of Queen's Belfast—especially useful to scholars
Bach-Cantatas.com, by Aryeh Oron—information on the cantatas as well as other works
Bach manuscripts Arhivat în 24 septembrie 2012, la Wayback Machine. – video lectures by Christoph Wolff on the Bach family's hidden manuscripts archive
Lucrări de sau despre Johann Sebastian Bach în biblioteci (catalog WorldCat)
Public domain scores 90 Bach Piano Scores + Audio
Missa în si minor Arhivat în 6 august 2012, la Wayback Machine. BWV 232 (Flash)
Goldberg-Variationen Arhivat în 16 iunie 2012, la Wayback Machine. BWV 988/1086 (Flash)
ro Matthäuspassion Arhivat în 3 iunie 2013, la Wayback Machine. BWV 244 (Flash)
Bach Gesellschaft Download Page Arhivat în 1 februarie 2014, la Wayback Machine.—the BGA volumes available for download in DJVU format.
Partituri de Johann Sebastian Bach la International Music Score Library Project—the BGA volumes split up into individual works (PDF files), plus other editions
Free downloads of the complete organ works by Bach recorded by James Kibbie on historic German baroque organs
In the BBC Discovering Music: Listening Library

[a565912c5efc1ee21b7abc049b824165-1] JSTOR

[f5f6a7b1f01c125780a60d89d2c5524f-2] ttp://www.szadvar.hu/bach-brandenburg-concerto-1.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[0a4b4efc41eb9d1736bcd0bc983d8c50-3] Allmusic

[ca11154b25111f44c362877116e44e5d-4] ttp://www.cdbaby.com/Artist/TinyMusicBox Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[71d08f6f8551a02eaa8323d97e20c0bc-5] J H BACH, Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[0aef3b8776daed3f55e596ac46ae071c-6] J H BACH, The Guardian, 6 martie 2014, accesat în 16 mai 2020

[26b04f45699a55965634ce34e181d4e1-7] The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021

[3770f408049b5015b4211989bbb0d3e9-8] Archivio Storico Ricordi, accesat în 3 decembrie 2020

[9b11f8ac61b3cdc29a1375b83d0c2546-9] „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 4 mai 2024

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-10] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[1b2c4c18f56dae6170941e2fc7335701-11] J. S. Bach, Internet Broadway Database, accesat în 9 octombrie 2017

[29e0309b8033b838c7ecc832254e9894-12] Johann Sebastian Bach, Filmportal.de, accesat în 9 octombrie 2017

[453f7aac0bf3c2760463f9a3fe355c86-13] Johann Sebastian Bach, GeneaStar

[d73ed8e0ff4085a3395b71eb7e1c371b-14] Johann Sebastian Bach, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017

[9d3d35fd1ae6b5a923aac72200e544f1-15] Бах Иоганн Себастьян, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)

[5b39383b980c4385f1794afcf04b21f8-16] „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014

[13a4b1473983128202b4f69911f90c8a-17] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în 4 mai 2024

[2538de4552907a8151a4fc5ed878a063-18] Johann Sebastian Bach: His Work and Influence on the Music of Germany[*], p. 11 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[09adb9c312d867e592dd0253fb41922c-19] Alex Ross[*][[Alex Ross (music critic)|]] (2 ianuarie 2017), Bach’s Holy Dread (în engleză), The New Yorker

[23efe0012746e145c4fbb11c782b0043-20] „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-21] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[473d8b34b4c32f94e43b02345672efdd-22] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[23] David, Mendel, Wolff (1998). „Early Biographical Documents on Bach”. The New Bach Reader. p. 287-290.

[24] Wolff (2001). „Ambrosius Bach and his family”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 23.

[25] Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 2.

[26] Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 6.

[27] Wolff (2001). „Sebastian's musical beginnings”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 45-46.

[28] Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 9-10.

[29] Wolff (2001). „Choral scholar at St. Michael's in Lüneburg”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 55-60.

[boehm-30] Wolff (2001). „Böhm, Reinken, and the Celle Court Capelle”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 60-66.

[31] Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 14.

[32] Wolff (2001). „The interim: Thuringian opportunities”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 67-68.

[33] Boyd (2000). „Background and Early Years”. Bach. p. 15-16.

[boyd-arnstadt-34] Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 17-19.

[35] Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 77-78.

[36] Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 86.

[37] Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 20-21.

[38] David, Mendel, Wolff (1998). „Bach's life in his own writings and other documents”. The New Bach Reader. p. 45. Nos [we, i.e., members of the consistory]: He might very well have refrained from calling Geyersbach a Zippel Fagottist; such gibes lead in the end to unpleasantness of this kind, especially since he had a reputation for not getting along with the students and of claiming that he was engaged only for simple chorale music, and not for concerted pieces, which was wrong, for he must help out in all music making.

[consistoriu-1-39] Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 21-22.

[consistoriu-2-40] Wolff (2001). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 85.

[41] Wolff (2001). „At the Blasius Church in Mühlhausen”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 102-103.

[42] Boyd (2000). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 24.

[5]

[6]

[7]

[8]

[3]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[1]

[2]

[4]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]