Barbu Craiovescu

Barbu Craiovescu este numele a trei boieri din Țara Românească, din familia Craioveștilor, care au deținut demnitatea de „Ban al Craiovei”, în secolul XVI.

Barbu Craiovescu I - a fost fiul cel mai mare al lui Neagoe Craiovescu (Neagoe din Craiova), întemeietorul familiei Craioveștilor. A fost Mare Ban în 1492, 1497 și 1498-1519. Este ctitorul Mănăstirii Bistrița.
Barbu Craiovescu II - a fost cel de-al doilea copil al lui Pârvu Craiovescu II (acesta era al doilea copil a lui Pârvu Craiovescu I, care a fost la rândul său al doilea fiu al lui Neagoe Craiovescu, întemeietorul familiei Craioveștilor). A fost Mare Ban între 1529-1530.
Barbu Craiovescu III - a fost singurul copil al lui Preda Craiovescu (acesta era primul copil a lui Pârvu Craiovescu I, care a fost la rândul său al doilea fiu al lui Neagoe Craiovescu, întemeietorul familiei Craioveștilor). A fost Mare Ban între 1534-1535.

Bibliografie

Ioan C. Filitti, Banatul Olteniei și Craioveștii, Scrisul Românesc, Craiova, 1932

Vezi și

Familia dinastică a Craioveștilor

Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie.
Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.