Benzilamină
compus chimic
| Benzilamină | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 100-46-9 |
| ChEMBL | CHEMBL522 |
| PubChem CID | 7504 |
| Formulă chimică | C₇H₉N[1]  |
| Masă molară | 107,073 u.a.m.[2] |
| Punct de topire | −43 °C[3] |
| Punct de fierbere | 185 °C[4] la 101,325 kilopascali |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Benzilamina este un compus organic cu formula C6H5CH2NH2, fiind format dintr-o grupă aminică atașată unui rest benzil.
Obținere
modificareExistă diverse metode de obținere a benzilaminei, metoda principală industrială fiind bazată pe reacția clorurii de benzil cu amoniac. Alte metode sunt reducerea benzonitrilului și aminarea reductivă a benzaldehidei, ambele realizându-se cu nichel Raney.[5]
Proprietăți
modificareDă reacția Schotten-Baumann, prin reacția cu clorura de acetil:[6]
Note
modificare- ^ a b „Benzilamină”, BENZYLAMINE (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ „Benzilamină”, BENZYLAMINE (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset
- ^ Basic laboratory and industrial chemicals: A CRC quick reference handbook[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Heuer, L. (). „Benzylamines”. Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry. Wiley-VCH. doi:10.1002/14356007.a04_009.pub2. ISBN 3527306730.
- ^ Li, J. J. (). „Schotten–Baumann reaction”. Name Reactions: A Collection of Detailed Mechanisms and Synthetic Applications (ed. 5th). Springer. p. 362. ISBN 9783319039794.