Biserica Franciscană din Sibiu
Biserica Franciscană din Sibiu | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | municipiul Sibiu |
Țara | ![]() |
Adresa | Str. Șelarilor 12-14, Str. Bărbierilor 2 (corpul S+P), Str. Manejului 4 |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XV - XVIII |
Clasificare | |
Cod LMI | SB-II-a-A-12175 |
Cod RAN | 143469.66.01, 143469.66.02 |
Modifică date / text ![]() |
Biserica Franciscană din Sibiu este o biserică romano-catolică situată pe strada Șelarilor (mai demult strada Franciscană) nr. 12-14.
Istoric modificare
Biserica a fost la început, în secolul al XV-lea, parte a unei mănăstiri a călugărițelor clarise, ramura feminină a Ordinului Fraților Minori (Franciscani).[1]
În urma Reformei protestante mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost mult timp folosită ca depozit de cereale, fapt ce a condus la deteriorarea continuă a edificiului.[1][2]
După intrarea Principatului Transilvaniei în componența Imperiului Habsburgic, generalul-comandant, contele Stefan Steinville a obținut, în 1716, de la reprezentanții oficiali ai orașului, permisiunea instalării călugărilor franciscani în orașul Sibiu.[1] Călugării s-au stabilit în vechile așezăminte (mănăstire și biserică) ale clariselor.[1] La 13 iunie 1716 în vechea biserică a clariselor, amenajată modest, de sărbătoarea Sfântului Anton de Padova, preotul P. Anton Schirmer, superiorul mănăstirii, a celebrat prima Sfântă Liturghie de după Reformă.[1]
În perioada interbelică lăcașul a fost folosit și ca biserică parohială de Parohia Română Unită Sibiu II.[3]
În 1949, după instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost desființată, iar călugării au fost internați în lagăr.[1]
Arhitectură modificare
Biserica a fost construită în stil gotic, ulterior a fost transformată în stil baroc.[1] În biserică se păstrează o statuie a Madonei, în stil gotic, foarte valoroasă,[1][2] iar în cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care și a guvernatorului Transilvaniei, Ioan Haller, decedat în anul 1756.[2]
În interiorul bisericii se află monumentul funerar al generalului Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei și ambasador la Constantinopol.[4]
În cripta bisericii se află mormântul guvernatorului Ioan Haller și al soției acestuia.[5]
Note modificare
- ^ a b c d e f g h Bisericile romano-catolice din orașul Sibiu, p. 5.
- ^ a b c Lăcașe de cult, CIMEC
- ^ Șematismul Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pe anul 1932, p. 168.
- ^ Patrimoniul Sibiului - Biserica Franciscană
- ^ Hermann Fabini, Hermannstadt, Sibiu 2003, pag. 76.