Biserica Stratenia
| Biserica Stratenia | |
| Clădire | |
|---|---|
| Oraș | Iași |
| Țară | România |
| Adresă | Ulița Mare (în prezent Bulevardul Ștefan cel Mare) |
| Construcție | |
| Inaugurată | 1682 |
| Demolată | 1833 |
Modifică date / text  | |
Biserica Stratenia este o clădire istorică din Iași, astăzi dispărută, care a fost sediu mitropolitan până în 1766. Biserica, cu hramul Întâmpinarea Domnului, a fost construită în anul 1682 de către doamna Anastasia a lui Gheorghe Duca și a fost demolată pentru a permite construirea noii Catedrale Mitropolitane din Iași.
Istoricul clădirii
modificarePrima biserică mitropolitană cunoscută este Biserica Albă care a fost situată aproximativ pe locul pe care este amplasată actuala Biserică Sfântul Gheorghe. Antonie Ruset, după ce a restaurat biserica Sfântul Nicolae Domnesc, a transferat aici sediul mitropolitan, lăsând în părăsire această mică biserică. Noul sediu mitropolitan nu era însă unanim agreat astfel încât Anastasia, doamna lui Gheorghe Duca, a hotărât să construiască pe cheltuiala sa o nouă biserică mitropolitană.[1][2]
Noua biserică, cu hramul Stratenia (Întâmpinarea Domnului) și Sfântul Nicolae, a fost construită alături de Biserica Albă, spre Ulița Mare, o parte din teren fiind cumpărat iar alta provenind de la cimitirul Bisericii Albe. Biserica a fost sfințită în 1682 și a fost sediu mitropolitan până în 1766 când acesta s-a mutat în biserica Sfântul Gheorghe, construită alături, pe locul fostei Biserici Albe. Biserica Stratenia a rămas paraclis pentru elevii Academiei lui Grigore al III-lea Ghica.[3]
Biserica Stratenia a fost demolată în 1833,[4] pe locul ei fiind înălțată actuala Catedrală mitropolitană din Iași.[5]
Note
modificare- ^ Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri: pînă la 1821, Casa Editorială Demiurg, 2007, p. 92, ISBN: 9789737603838.
- ^ E., „Sanțirea Mitropoliei Moldovei” în Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, an 11, nr. 2, mai 1887, p. 107, pe situl www.dacoromanica.ro.
- ^ Nicolae Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor. Vol. 2, Vălenii de Munte, Tipografia „Neamul Românesc”, 1909, p. 190, pe situl www.dacoromanica.ro.
- ^ ***, „Mărturii istorice despre punerea candelii la temelie. Alte datine legate de începutul unui sfânt locaș”, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1942, p. 125, pe situl www.dacoromanica.ro.
- ^ Constantin Erbiceanu, „Serbarea Seminarului din Bucuresci. În ḑiua 30 ianuarie 1888” în Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, an 12, nr. 1, aprilie 1888, p. 57, pe situl www.dacoromanica.ro.
Bibliografie suplimentară
modificare- Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri. Până la 1821, Editura Junimea, Iași, 1974.
- N.A. Bogdan, Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată, 1913; reeditată la Editura Tehnopress, Iași, 2004.
- Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Istoria orașului Iași, Editura Junimea, 1980.
- Viorel Erhan, Mănăstiri și biserici din orașul Iași și împrejurimi, Editura Tehnopress, Iași, 2003.
Legături externe
modificare- Nicolae Pintilie (), „Iașii dispărutelor biserici”, Doxologia.ro, accesat în
- Andi Emanuel Mihalache, „Biserica „Sf. Gheorghe Vechi"”, Monumente de arhitectură. Patrimoniul istoric și arhitectural Iași, România, pe situl DJCCPCN Iași, arhivat din original la , accesat în