Biserica de lemn din Poiana Botizii

Biserica de lemn din Poiana Botizii, comuna Băiuț, județul Maramureș, datează din anul 1825^[1]. Are hramul „Sfinții Apostoli”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04515.

Istoric și trăsături modificare

Satul Poiana Botizii este așezat la poalele Munților Țibleș, între vârful Perșa (962 m) și vârful Secătura (827 m), la nord-est de localitatea Lăpuș, la 24 km de orașul Târgu Lăpuș, pe valea Botizii. Conform tradiției, satul a fost așezat mai jos de locul în care se află astăzi și s-a mutat mai târziu pe locul actual. Pe vechea lui vatră a existat o biserică de lemn, care a fost distrusă de un incendiu. În anul 1809 au început lucrările de construire a unei noi biserici, care a primit hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Lucrările s-au încheiat în anul 1819, an în care a și fost sfințit acest lăcaș de cult. După alte surse biserica a fost sfințită abia în 1836. Dovedindu-se neîncăpătoare, în anul 1920 bisericii i s-a mai adăugat o tindă. Interiorul a fost pictat în anul 1906. În anul 1970 au avut loc lucrări de consolidare a lăcașului de cult, iar în anul 1974 în biserică a fost introdus curentul electric.

Biserica este situată pe o colină, în cimitirul satului, fiind construită din stejar, cu tălpile așezate pe o temelie de piatră, după un plan de tip navă, bârnele fiind îmbinate în coadă de rândunică. Este de dimensiuni medii, cu lungimea de 17 m și lățimea de 5 m. Grinzile de sus prin prelungire formează console, pe care se sprijină acoperișul în patru ape, regulat, învelit cu draniță. Inițial biserica a fost prevăzută cu un mic pronaos, naos și absidă de formă pătrată, cu pereții laterali retrași spre interior. Adăugându-se ulterior o tindă de intrare, aceasta a preluat funcția pronaosului, mărindu-se suprafața naosului. Deasupra naosului, la mijlocul acoperișului se ridică turnul format dintr-o singură secțiune, căptușită cu scânduri^[2].

Note modificare

^ Lăcașuri de cult din România
^ Man, Biserici de lemn din Maramureș

Bibliografie modificare

Studii regionale

Șainelic, Sabin (1971). „Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Chioarului”. Marmația. II: 279–317.
Tarnavschi Schuster, Dana (1973). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1973 (2): 41–57.
Cincheza-Buculei, Ecaterina (1980). „Câteva date noi despre meșterii bisericilor de lemn din Maramureș, secolul al XVIII-lea (Țara Lăpușului)”. Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică. 27: 23–40.
Tarnavschi, Bogdana (1982). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului”. Monumente Istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 131–158, Cluj.
Man, Grigore (2005). Biserici de lemn din Maramureș. Baia Mare: Editura Proema.