Biserica fortificată din Batoș
Ansamblul bisericii evanghelice | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | sat Batoș; comuna Batoș |
Comună | Batoș |
Țara | România |
Adresa | 325 |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XVI - XVIII |
Clasificare | |
Cod LMI | MS-II-a-A-15600 |
Modifică date / text |
Biserica evanghelică din Batoș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Batoș, comuna Batoș.[2]
Ansamblul este format din două monumente:
- Biserica evanghelică (cod LMI MS-II-m-A-15600.01)
- Incinta, cu turn-clopotniță (cod LMI MS-II-m-A-15600.02)
Localitatea
modificareBatoș, colocvial Batăș, (în maghiară Bátos, în germană Botsch, în dialectul săsesc Biutš) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Batoș este atestat documentar din anul 1319. Localitatea a fost întemeiată de sași, care au constituit până în 1944 majoritatea covârșitoare a populației așezării. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.420 de locuitori, dintre care 1.276 evanghelici (luterani), reprezentând 89,85% din total. După cel de-al doilea război mondial sașii au fost deportați în Uniunea Sovietică, iar o parte s-au refugiat în Germania și Austria.
Biserica
modificareBiserica evanghelică din Batoș a fost clădită între anii 1380 și 1450 și a fost construită în stil gotic. Zidul de fortificație are 1.70 m, fiind construit în 1636.
După un incendiu devastator în 1728, biserica a fost refăcută abia în 1781-1782. Galeriile s-au înălțat, iar bolta s-a construit în stil rococo. Orga datează din 1902 și altarul neogotic din 1867. Cele 3 statui de pe altar îi reprezintă pe Isus Cristos, și pe apostolii Ioan și Matei. Altarul este împodobit și cu un tablou după Leonardo da Vinci din 1868. Ceasul ce înfrumusețează turnul de 40.7m a fost construit în 1888.
Note
modificare- ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Botsch / Batoş / Bátos, Mureş - Carl EINSCHENK, orgeldatei.evang.ro
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Imagini din exterior
modificareImagini din interior
modificare