Biserica fortificată din Mercheașa

Biserica evanghelică fortificată din Mercheașa, comuna Homorod, județul Brașov, a fost construită în secolul al XIII-lea pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, anexe, incinta fortificată și un turn este monument istoric, cod LMI BV-II-a-B-11732.

Biserica fortificată din Mercheașa
Biserica fortificată din Mercheașa Machetă pentru ansamblul fortificat din Mercheaşa Planul ansamblului fortificat[1]
Biserica fortificată din Mercheașa
Machetă pentru ansamblul fortificat din Mercheaşa
Planul ansamblului fortificat[1]
Poziționare
Biserica fortificată din Mercheașa se află în Județul Brașov
Biserica fortificată din Mercheașa
Biserica fortificată din Mercheașa
Coordonate46°06′59″N 25°20′10″E ({{PAGENAME}}) / 46.11639°N 25.33611°E
LocalitateMercheașa, Brașov
ComunăHomorod
ȚaraRomânia
AdresaSat Mercheașa nr.336
Edificare
Bazilică romană modificată stil goticfortificată
Tipdefensivă
Data începerii construcțieisecolul al XIII-lea
MaterialeConstrucție de piatră și cărămidă
Clasificare
LMIBV-II-a-B-11732

Localitatea

modificare

Mercheașa, (în dialectul săsesc Streitfert, Štret'tfert, în germană Streitforth, Steritforth, în maghiară Mirkvásár), este un sat din comuna Homorod, județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Prima atestare documentară a localității este făcută într-un registru bisericesc de evidență a impozitelor, unde este amintită așezarea "Stristfordia" ca aparținând de Scaunul Rupea.[2]

Mercheașa este învecinată la nord de satul Jimbor, la sud de comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest de comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare[3]. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent.

Biserica

modificare

Biserica evanghelică din Mercheașa a fost ridicată probabil în secolul al XIII-lea ca o bazilică în stil romanic prevăzută cu trei nave și un turn în partea de vest a bisericii. Ca în toate cazurile de pe teritoriul Pământului crăiesc pe care s-au așezat sașii, se poate presupune ca la sfârșitul secolului al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților defensive. În această perioadă de început de secol al XVI-lea s-a făcut demantelarea colateralei sudice și parțial a celei nordice și s-au executat prin zidire, arce despărțitoare. Este posibil să se fi astupat și portalul vestic al turnului deschizâdu-se noi intrări pe latura nordică și apoi pe cea sudică a navei.

Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la același nivel cu nava centrală. O lanternă cu bază octogonală este prezentă pe latura vestică a turnului clopotniță, deasupra trunchiului piramidal al acoperișului. Orga este realizata de Johannes Prause și a fost instalată aici în anul 1788.

În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. [2]

Fortificația

modificare

La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația bisericii. Acum s-a ridicat incinta patrulateră ce avea turnuri cu acoperișuri în pupitru la coțuri.[2] Curtina avea circa șase - șapte metri în înălțime și un drum de strajă acoperit și sprijinit în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există o inscripționați anii 1517 și 1541. Într-o altă parte stă scris: "Ce bine este când capetele cenușii sunt înțelepte, prudente și domnii sunt prevăzători". Turnul nord vestic era cunoscut ca "Bastionul Slăninei". Curtina vestică a fost demolată în anul 1800 și cu materialele rezultate s-a construit primăria. Turnul nod - estic, care funcționa ca donjon, s-a deteriorat și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se prăbușește. Turnul clopotniță a fost construit în perioada 1848 - 1858. În anul 1899 este dărâmată curtina vestică, ce a mai rămas din ea de la precedenta demolare, și se construiește o școală din materialele rezultate.[2]

Legături externe

modificare

Bibliografie

modificare
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
  1. ^ Imagine realizată după un desen al lui Hermann Fabini
  2. ^ a b c d http://www.biserici-fortificate.com/locations/mercheasa___streitfort/282/
  3. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României


Vezi și

modificare

Imagini din exterior (ploaie torențială)

modificare

Imagini din interior

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Mercheașa