Rupea

oraș din județul Brașov, România
Rupea
Reps
Kőhalom
—  oraș  —
Orasul Rupea vazut din Cetatea Rupea 3.jpg
Ansamblul Cetatii Rupea.jpgCetatea Rupea, judetul Brasov.jpg
Rupea Str. Cetatii (1).JPG

Stemă
Stemă
Rupea se află în România
Rupea
Rupea
Rupea (România)
Localizarea orașului pe harta României
Rupea se află în Județul Brașov
Rupea
Rupea
Rupea (Județul Brașov)
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E ({{PAGENAME}}) / 46.03889°N 25.22250°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetul brasov nou.png Brașov

SIRUTA40394

ReședințăRupea[*]
ComponențăRupea[*], Fișer

Guvernare
 - PrimarAlexandru Opriș[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total74,87 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5269 locuitori
 - Densitate66,93 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal505500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Amplasare zonala
Amplasare zonala

Rupea, mai demult Cohalm, Holuma, (în dialectul săsesc Räppes, germană Reps, Rupes, Kuhalme, maghiară Kőhalom) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). În anul 2011 populația localității era de 5.269 locuitori.

Monumente istoriceModificare

În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății între Cimitirul Evanghelic și Blocuri sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[4] În afara acestora, biserica romano-catolică, fostă manăstire a ordinului franciscan, construită inițial în stil romanic, datează după unele surse din secolul al XIII-lea.[5]

Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea.[6] În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.[7]

Informații generaleModificare

  • În localitate se află un spital orășenesc înființat în anul 1902, cu o capacitate prezentă de 80 de paturi, având urmatoarele secții: chirurgie generală, obstetrică fiziologică, neonatologie, pediatrie, medicină internă, boli infecțioase și ATI.
  • Liceul Șt.O.Iosif, fondat în 1921, are în prezent o capacitate de aproape 400 de elevi.

Date geologiceModificare

 
Băile Rupea, proprietatea familiei Jacobi, aprox.1881

În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[8] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[9] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[10]

De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[11][12] Deschise în 1866, băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[12] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.

Evenimente localeModificare

  • Festivalul “Săptămâna Haferland″ - desfășurat în zona cuprinsă între Rupea și Sighișoara, evenimentul promovează cultura și tradițiile săsești.
  • Colindatul de ceată bărbătească - obicei tradițional înscris în lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO, desfășurat în localitate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
  • În fiecare vineri în localitate se ține târg (piață) a cărui vechime este confirmată documentar din 1434 (oppidum Kwehelm) și reînnoită în 1589 printr-un document de emis de principele Sigismund Bathory.[13][14]

Date istoriceModificare

  • În 1534 trece prin localitate Alvise Gritti (1480-1534), regent al Ungariei, fiu al dogelui Veneției Andrea Gritti.[15]
  • În 1658 campează în localitate domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan (d.1668).[16]

DemografieModificare

În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.


 

Componența etnică a orașului Rupea

     Români (68,15%)

     Maghiari (18,5%)

     Romi (6,83%)

     Germani (1,55%)

     Necunoscută (4,93%)

     Altă etnie (0,01%)

 

Componența confesională a orașului Rupea

     Ortodocși (67,98%)

     Romano-catolici (7,72%)

     Reformați (6,01%)

     Penticostali (5,52%)

     Unitarieni (4,32%)

     Luterani (1,08%)

     Evanghelici de confesiune augustană (1,21%)

     Necunoscută (4,97%)

     Altă religie (1,15%)

Tabel demografic Rupea 1910-1941[17]
Anul Germani Maghiari Români Evrei Alții Total
1700 cca.950
1880 1396 920
1890 1338 861
1900 1276 365[18] 987 2628
1910 1230 425 975 - 311 2941
1930 1056 497 1215 5 36 2809
1941 984 317 1350 - 130 2781

Din decembrie 1989, sașii din Rupea au început să plece în Germania[19]. În decembrie 2010, în orașul cu 5.700 de locuitori mai sunt doar două-trei familii de sași, restul fiind mixte.[19]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Rupea se ridică la 5.269 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.759 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (18,5%), romi (6,83%) și germani (1,56%). Pentru 4,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,98%), dar există și minorități de romano-catolici (7,72%), reformați (6,02%), penticostali (5,52%), unitarieni (4,33%), luterani de confesiune augustană (1,21%) și evanghelici-luterani (1,08%). Pentru 4,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[20]Rupea - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[21]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat3      
Uniunea Salvați România2      
Forumul Democrat al Germanilor din România2      
Partidul PRO România1      
Uniunea Democrată Maghiară din România1      

Primarul, Alexandru Opriș[*] de la Partidul Național Liberal, a fost ales în octombrie 2020.[22]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3     
Uniunea Democrată Maghiară din România2     
Forumul Democrat al Germanilor din România1     

Primarii orașuluiModificare

PersonalitățiModificare

  • Nicolaus Zabary de Kuholm (1332), nobil transilvănean, castelan de Rupea, originar din Nógrád
  • Bartholomäus Baussner (1629-1682), episcop evanghelic al Transilvaniei (1679-1682)
  • Johann Hoszmann von Rothenfels, notar, senator (1702) și primar al Sibiului (Provincialbürgermeister), fiu al preotului evanghelic Johann Hoszmann din Rupea, a studiat la Universitatea din Wittenberg; a fost înnobilat în 1698
  • Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior în armata Habsburgică, a participat la campaniile împotriva lui Napoleon, fiind decorat în 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova[30]
  • Michael Joseph Czelli (n.1783), ofițer în regimentul 40 Infanterie, a participat la Războaiele Revoluției Franceze (Asediul Luxemburgului, 1795), fiu al judelui regal din Rupea
  • Johann Karl Krauss von Ehrenfeld (n.1805), ofițer (Oberleutnant) în regimentul V dragoni Eugen Prinz von Savoyen, fiu al judelui regal din Rupea, Johann Gottlieb Kraus; a fost înnobilat în 1822
  • Ludwig Pieldner von Steinburg (n.1788), ofiter în regimentul 31 Infanterie, fiu al judelui regal din Rupea, Karl Pieldner von Steinburg
  • Josef Wilhelm Baumgarten (1828-1861), ofiter în regimentul 11 Husari, decedat la Pesta
  • Michael Konnerth (n.1832), ofițer în regimentul 64 Infanterie, a participat la cel de-al Doilea Război de Independență Italian (Bătăliile de la Magenta și Solferino, 1859); a fost decorat de două ori pentru curaj pe câmpul de luptă
  • Árpád Tamásy von Fogaras (1861-1939), ofițer austro-ungar ridicat la gradul de general (Feldzeugmeister), Comandant al Corpului 4 Armată în 1918 și participant la bătălia de la Vittorio Veneto
  • A.P.Bănuț (1881-1970), jurist și scriitor, fondator al revistei Luceafărul și prefect al județului Târnava Mare în perioada interbelică
  • Béla Issekutz Erzsébetvárosi (1886-1979), farmacolog, profesor la universitățile din Cluj, Szeged și Budapesta, rector la universității din Szeged și membru al Academiei Maghiare de Științe, provenind dintr-o familie armeană originară din Dumbrăveni (Elisabetopol) care a fost înnobilată în 1758 de către împărăteasa Maria Terezia
  • Ioan Iosif (1887-1969), doctor în economie la Universitatea din Lausanne, delegat al cercului electoral Rupea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, consilier la Congresul de Pace de la Paris și deputat în primul Parlament al României Mari (1919)[31]
  • László Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta
  • Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist și dirijor, membru corespondent al Academiei Române
  • Maria Protase (n. Magdun, 1929-), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj
  • Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist și dirijor, director muzical general al Filarmonicii din București (1987-2010)[32]
  • Carmen Păsculescu Florian (1947-2011), muzicolog și scriitor, director general al Muzeului Național Cotroceni
  • Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric și director al Bibliotecii Naționale a României (1989-1997)
  • Hellmut Seiler (1953-), poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană
  • Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru literatură (2016) și director al Institutului Cultural Român, Berlin
  • Cătălin Borcoman (1973-), jurist, procuror european pe lângă Parchetul European (EPPO), Luxemburg
  • Árpád-András Antal (1975-), politician, deputat în Parlamentul României (2004-2008), primar al municipiului Sfântu Gheorghe (2008-)

ImaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista monumentelor istorice” (PDF). 
  5. ^ Borcoman, Mariana (). Așezări transilvane: RUPEA. Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane. p. 42-43. 
  6. ^ Müller, Heinrich (). [Conform autorului cetatea este menționată încă din timpul invaziei mongole din 1285.] |trans-chapter= necesită |chapter= (ajutor). Die Repser Burg. p. 42. 
  7. ^ Reduit (germ. Rückzugsturm): turn puternic fortificat, care folosește ca ultim refugiu într-un castel sau burg.
  8. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  9. ^ „BV-I-m-B-11289 - Saline romane - oraș Rupea - Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald"); "Valea Florilor" ("Blumenthal"), lângă localitate” (PDF). Accesat în .  line feed character în |titlu= la poziția 90 (ajutor)
  10. ^ Arhivele Primăriei, 1936
  11. ^ „Minerva. Revistă literară, beletristică și de distracțiune. Bistrița, 1894, 1/13 Aprilie Nr.7, Anul IV, P.67-68”. 
  12. ^ a b „Transilvania. Foia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu. Brașov, 1877, 15. Octombre, Nr. 20, Anul X, P.230-234”. 
  13. ^ Archiv (1909), 314-315. Hermannstadt.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ SP - VT, II,Cluj-Napoca, 1979, p.148
  15. ^ Archiv (1910), 158.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ Archiv (1910), 194.
  17. ^ Monografia Județului Târnava Mare. Miron Neagu, Sighișoara. . 
  18. ^ S-au inclus aici și muncitorii care lucrau în Rupea ca zilieri și servitori.
  19. ^ a b Cum renaște "scaunul" săsesc la Rupea, 1 decembrie 2010, Oana Dan, evz.ro, accesat la 8 decembrie 2011
  20. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  22. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”. Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. Arhivat din original (XLSX) la . Accesat în . 
  23. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  24. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  25. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  26. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  27. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  28. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  29. ^ Date finale la alegerile locale 2020
  30. ^ „L.: Hirtenfeld; K.A. Wien; Wurzbach, ÖBL 1815-1950, Bd. 1 (Lfg. 3, 1956), S. 200” (PDF). 
  31. ^ „Biblioteca Centrală Universitară Cluj - Fișă biografica Ioan Iosif” (PDF). Accesat în . 
  32. ^ „Fișă biografică Cristian Mandeal (Festivalul George Enescu)”. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • Mariana Borcoman, Așezări transilvane: RUPEA, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, ISBN 978-973-7784-49-0, 224 p.
  • Heinrich Müller, Die Repser Burg, Sibiu/Hermannstadt, 1900. 73 p.

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rupea