Bistra, Alba

sat în comuna Bistra, județul Alba, România

Bistra (în maghiară Bisztra) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Este situat în nord-vestul județului, pe cursul mijlociu al râului Arieș. Bistra este reședința comunei cu același nume.

Bistra
—  sat și reședință de comună  —

Stemă
Stemă
Bistra se află în România
Bistra
Bistra
Bistra (România)
Localizarea satului pe harta României
Bistra se află în Județul Alba
Bistra
Bistra
Bistra (Județul Alba)
Localizarea satului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°22′37″N 23°06′13″E ({{PAGENAME}}) / 46.37694°N 23.10361°E

Țară România
Județ Alba
Comună Bistra

Atestare1437

Altitudine545 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.149 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517115
Prefix telefonic+40 x58 [1]

Prezență online

Bistra pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122)
Bistra pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122)
Bistra pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 122)

Toponimie modificare

Numele comunei provine de la cuvântul slav bîstro, care înseamnă „apă repede”.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 122), localitatea apare sub numele de „Bisztrá”.

Istoric modificare

Bistra este atestată documentar în anul 1437, sub denumirea de „sat cnezial” condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi așezări de pe Valea Arieșului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.

În secolul al XV-lea Bistra aparținea capitului Episcopiei Transilvaniei și avea drept de autoadministrare, fiind socotită ca un cnezat. Din anul 1650 până în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Alba Inferioară, domeniul superior al Zlatnei. După reforma administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieș.

Demografie modificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.501 locuitori, dintre care 4.428 români, 49 țigani, 13 maghiari, 5 germani, 5 evrei ș.a.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.423 greco-catolici, 53 ortodocși, 13 romano-catolici, 6 mozaici ș.a.[3]

Transporturi modificare

Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: AB-II-m-B-20914.04).

Legături externe modificare

Galerie de imagini modificare

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 484.
  3. ^ Idem, pag. 763.

Vezi și modificare