Boala Chagas

Clasificare și resurse externe
Boala Chagas
Photomicrograph of Giemsa-stained Trypanosoma cruzi
Specialitate	boli infecțioase parazitologie
Simptome	chagoma[][[chagoma (symptom)\|]] Romana's sign[][[Romana's sign (medical symptom)\|]] cardiomiopatie Miocardită hepatomegalie[] splenomegalie[] megacolon[*]
Cauze	Trypanosoma cruzi[*]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*] microscop optic
ICD-9	086
ICD-10	B 57
ICD-11
ICD-9-CM	086.2^[1]^[2]
DiseasesDB	13415
MedlinePlus	001372
eMedicine	med/327
Patient UK	Boala Chagas
MeSH ID	D014355
Modifică date / text

Boala Chagas (AFI: /ˈtʃɑːɡəs/), sau tripanosomiaza americană, este o boală tropicală parazitoză tropicală cauzată de protozoarul Tripanosoma cruzi.^[3] Aceasta este răspândită cel mai frecvent prin intermediul insectelor cunoscute sub numele kissing bugs.^[3] Simptomele se schimbă, evoluează pe parcursul infecției. În stadiul incipient, simptomele sunt, în mod tipic, fie absente fie ușoare și pot include: febră, noduli limfatici umflați, dureri de cap sau umflături locale la locul mușcăturii.^[3] După 8–12 săptămâni intervine stadiul cronic al bolii iar la 60-70% dintre bolnavi nu mai manifestă simptome.^[4]^[5] La restul de 30 - 40% din cei afectați apar alte simptome între 10 și 30 de ani după infecția inițială.^[5] Printre acestea se numără mărirea ventriculelor inimii la între 20 și 30% acest lucru cauzând insuficiență cardiacă.^[3] Dezvoltarea megaesofagului sau a megacolonului poate afecta 10% dintre bolnavii infectați.^[3]

Cauze și diagnoză

T. cruzi se transmite în mod obișnuit la oameni și la alte animale prin intermediul insectelor ce se hrănesc cu sânge denumite și "kissing bugs" din familia Triatoma.^[6] Aceste insecte sunt cunoscute și sub câteva denumiri locale printre care și: vinchuca în Argentina, Bolivia, Chile și Paraguay, barbeiro (bărbierul) în Brazilia, pito în Columbia, chinche în America Centrală și chipo în Venezuela. Infecția se poate răspândi și prin transfuzie de sânge, transplant de organe, consumul produselor alimentare contaminate de acești paraziți și de la mamă la făt.^[3] Boala se poate depista prin identificarea parazitului la analiza microscopică a sângelui.^[5] Boala cronică poate fi diagnosticată prin identificarea anticorpilor T. cruzi în sânge.^[5]

Prevenire și tratament

Prevenirea implică eliminarea gândacilor ‚kissing bugs’ și prin evitarea mușcăturilor lor.^[3] Alte măsuri de prevenire includ analiza sângelui folosit la transfuzii.^[3] Până în momentul de față, 2013, nu există vaccin contra acestei infecții.^[3] Infecțiile în stadiul incipient se pot trata medicamentos cu benznidazol sau nifurtimox.^[3] Dacă sunt administrate la timp acestea tratează infecția aproape în toate cazurile, totuși, cu cât mai avansată este boala chagas, cu atât tratamentul este mai puțin eficient.^[3] Tratamentul aplicat în cazul ctadiului cronic al bolii poate întârzia sau preveni apariția simptomelor sin stadiul evoluat.^[3] Benznidazolul și nifurtimoxul cauzează efecte secundare temporare la până la 40% din bolnavi ^[3] printre care se numără boli de piele, toxicitatea creierului și iritarea sistemului digestiv.^[4]^[7]^[8]

Epidemiologe

Se estimează că peste 7 - 8 milioane de oameni, în cea mai mare parte în Mexic, America Centrală și America de Sud au boala chagas.^[3] Aceasta duce la circa 12.500 de decese pe an conform datelor din 2006.^[4] Majoritatea celor bolnavi provin din medii sărace ^[4] și cei mai mulți nu realizează faptul că sunt infectați.^[9] Migrarea la scară largă a populației a dus la răspândirea teritorială a bolii chagas în multe țări europene și în Statele Unite.^[3] S-a observat o creștere în aceste zone și în perioada de până la 2014.^[10] Prima dată această boală a fost pomenită în anul 1909 de Carlos Chagas de la care provine și denumirea.^[3] Aceasta afectează peste 150 de alte animale.^[4]

Referințe

^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p „Chagas disease (American trypanosomiasis) Fact sheet N°340”. World Health Organization. martie 2013. Accesat în 23 februarie 2014.
^ ^a ^b ^c ^d ^e Rassi A, Rassi A, Marin-Neto JA (aprilie 2010). „Chagas disease”. Lancet. 375 (9723): 1388–402. doi:10.1016/S0140-6736(10)60061-X. PMID 20399979.
^ ^a ^b ^c ^d Rassi A, Jr; Rassi, A; Marcondes de Rezende, J (iunie 2012). „American trypanosomiasis (Chagas disease)”. Infectious disease clinics of North America. 26 (2): 275–91. doi:10.1016/j.idc.2012.03.002. PMID 22632639.
^ „DPDx – Trypanosomiasis, American. Fact Sheet”. Centers for Disease Control (CDC). Accesat în 12 mai 2010.
^ Bern C, Montgomery SP, Herwaldt BL; et al. (noiembrie 2007). „Evaluation and treatment of chagas disease in the United States: a systematic review”. JAMA. 298 (18): 2171–81. doi:10.1001/jama.298.18.2171. PMID 18000201.
^ Rassi A, Dias JC, Marin-Neto JA, Rassi A (aprilie 2009). „Challenges and opportunities for primary, secondary, and tertiary prevention of Chagas' disease”. Heart. 95 (7): 524–34. doi:10.1136/hrt.2008.159624. PMID 19131444.
^ Capinera, John L., ed. (2008). Encyclopedia of entomology (ed. 2nd ed.). Dordrecht: Springer. p. 824. ISBN 9781402062421. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Bonney, KM (2014). „Chagas disease in the 21st Century: a public health success or an emerging threat?”. Parasite. 21: 11. doi:10.1051/parasite/2014012. PMC 3952655  . PMID 24626257.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Boala Chagas

Chagas disease pe Curlie
Chagas information at the U.S. Centers for Disease Control
Chagas information Arhivat în 12 septembrie 2009, la Wayback Machine. from the Drugs for Neglected Diseases initiative
Norma Andrews's seminar: Trypanosoma cruzi and Chagas Disease Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.
UNHCO site on Chagas Disease
Chagas Disease information for travellers from IAMAT (International Association for Medical Assistance to Travellers)

[201d1b7c902385fd1b6ad71a5d6fd0e3-1] Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[0cbc1e579d0cc1dbc259ff95c633f75f-2] Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019

[WHO2013-3] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p „Chagas disease (American trypanosomiasis) Fact sheet N°340”. World Health Organization. martie 2013. Accesat în 23 februarie 2014.

[Rassi2010-4] Rassi A, Rassi A, Marin-Neto JA (aprilie 2010). „Chagas disease”. Lancet. 375 (9723): 1388–402. doi:10.1016/S0140-6736(10)60061-X. PMID 20399979.

[Rassi2012-5] Rassi A, Jr; Rassi, A; Marcondes de Rezende, J (iunie 2012). „American trypanosomiasis (Chagas disease)”. Infectious disease clinics of North America. 26 (2): 275–91. doi:10.1016/j.idc.2012.03.002. PMID 22632639.

[CDC-6] „DPDx – Trypanosomiasis, American. Fact Sheet”. Centers for Disease Control (CDC). Accesat în 12 mai 2010.

[Bern-7] Bern C, Montgomery SP, Herwaldt BL; et al. (noiembrie 2007). „Evaluation and treatment of chagas disease in the United States: a systematic review”. JAMA. 298 (18): 2171–81. doi:10.1001/jama.298.18.2171. PMID 18000201.

[Rassi2-8] Rassi A, Dias JC, Marin-Neto JA, Rassi A (aprilie 2009). „Challenges and opportunities for primary, secondary, and tertiary prevention of Chagas' disease”. Heart. 95 (7): 524–34. doi:10.1136/hrt.2008.159624. PMID 19131444.

[9] Capinera, John L., ed. (2008). Encyclopedia of entomology (ed. 2nd ed.). Dordrecht: Springer. p. 824. ISBN 9781402062421. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[10] Bonney, KM (2014). „Chagas disease in the 21st Century: a public health success or an emerging threat?”. Parasite. 21: 11. doi:10.1051/parasite/2014012. PMC 3952655  . PMID 24626257.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]