Câmp de viteze
În mecanica mediilor continue, în dinamica fluidelor viteza curgerii, iar în mecanica statistică viteza macroscopică[1][2][3], este un câmp vectorial folosit pentru a descrie matematic mișcarea unui continuum. Valoarea lungimii vectorului viteză a curgerii este un scalar, numit câmp de viteze[4] (sau câmp de viteză[5]). Atunci când câmpul este evaluat de-a lungul unei drepte se numește profil de viteză.[5]
Definiție
modificareViteza curgerii u a unui fluid este un câmp vectorial
care dă viteza unui element de fluid într-o poziție la momentul de timp Valoarea vitezei curgerii q este lungimea vectorului viteza curgerii[6]
și este un câmp scalar.
Utilizări
modificareViteza de curgere a unui fluid descrie complet mișcarea unui fluid. Multe proprietăți fizice ale unui fluid pot fi exprimate matematic în funcție de viteza curgerii. Urmează câteva exemple cunoscute.
Curgere staționară
modificareSe spune că o curgere este staționară dacă nu variază în timp, adică
Curgere incompresibilă
modificareDacă o curgere este incompresibilă, atunci divergența lui is zero:
Adică dacă este un câmp solenoidal.
Curgere irotațională
modificareO curgere este este irotațională dacă rotorul lui este zero:
Adică dacă este un câmp vectorial conservativ(d).
O curgere irotațională într-un domeniu simplu conex poate fi descrisă ca fiind potențială, prin utilizarea potențialului vitezei cu Dacă fluxul este atât irotațional, cât și incompresibil, laplacianul potențialului vitezei trebuie să fie zero: :
Vorticitate
modificareVorticitatea unei curgeri, , poate fi definită în funcție de viteza curgerii prin
Dacă vorticitatea este zero, curgerea este irotațională.
Potențialul vitezei
modificareDacă o curgere irotațională se efectuează într-un domeniu simplu conex, atunci există un câmp scalar astfel încât
Câmpul scalar se numește potențialul vitezei curgerii.
Viteza medie
modificareÎn multe aplicații de inginerie viteza locală a curgerii câmpului vectorial nu este cunoscută în fiecare punct și singura viteză accesibilă este viteza medie a curgerii, (cu dimensiunea uzuală lungime/timp), definită ca raportul dintre debitul volumic (cu dimensiunea lungime la puterea a treia/timp) și aria secțiunii transversale (cu dimensiunea lungime la puterea a doua):
- .
Note
modificare- ^ Teodor Silviu Groșan, Medii Poroase și Fenomene de Transfer Cap. II Metoda medierii (curs), Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2024-05-27
- ^ en Duderstadt, James J.; Martin, William R. (). „Chapter 4:The derivation of continuum description from transport equations”. În Wiley-Interscience Publications. Transport theory. New York. p. 218. ISBN 978-0471044925.
- ^ en Freidberg, Jeffrey P. (). „Chapter 10:A self-consistent two-fluid model”. În Cambridge University Press. Plasma Physics and Fusion Energy (ed. 1). Cambridge. p. 225. ISBN 978-0521733175.
- ^ Ion Crăciun, Gheorghe Barbu, Ecuații diferențiale și cu derivate parțiale, vol. 2, Editura StudIS, 2013, ISBN: 978-606-624-307-0, p. 111
- ^ a b Florin Ioan Bode, Simularea numerică a proceselor de transfer termic: Aplicații, Cluj-Napoca: Editura UTPRESS, 2021, ISBN: 978-606-737-505-3, p. 115
- ^ en Courant, Richard; Friedrichs, Kurt Otto () [unabridged republication of the original edition of 1948]. Supersonic Flow and Shock Waves. Applied mathematical sciences (ed. 5th). Springer-Verlag New York Inc. pp. 24. ISBN 0387902325. OCLC 44071435.