Marea Cometă din septembrie 1882
| C/1882 R1 Marea Cometă din septembrie 1882 | |
 Marea Cometă din septembrie 1882 fotografiată de Sir David Gill, în Africa de Sud | |
| Tip | cometă razantă non-periodic comet[*][1]  |
|---|---|
| Descoperire | |
| Descoperită de | observatori multipli |
| Data descoperirii | 1 septembrie 1882 |
| Alte denumiri | C/1882 R1 |
| Caracteristici ale orbitei | |
| Epoca | 2 octombrie 1882 |
| Afeliu | 153,4575965 de UAi[1] |
| Periheliu | 0,00775 UA[1] |
| Argumentul periastrului | 69,5843 de grade sexagesimalei[1] |
| Axa semi-majoră | 83.3440 ua |
| Excentricitate | 0,999899[1] |
| Perioada orbitală | 759 ani |
| Înclinație | 142 de grade sexagesimalei 142,0112 de grade sexagesimalei[1] |
| Ultimul periheliu | 17 septembrie 1882 |
| Următorul periheliu | necunoscut |
Modifică text  | |
Marea Cometă din septembrie 1882, cunoscută oficial ca C/1882 R1, este o cometă razantă la Soare, care aparține grupului lui Kreutz.
Descoperirea
modificareCometa a devenit brusc vizibilă cu ochiul liber la 1 septembrie 1882 și a fost semnalată pentru prima dată de către numeroase persoane de la Capul Bunei Speranțe și de la Golful Guineii.
Primul astronom care a observat cometa a fost William Henry Finlay din Cape Town în Africa de Sud, în noaptea de 7 spre 8 septembrie.
Periheliul
modificareCometa se apropia rapid de periheliu atunci când a fost descoperită. La periheliu, cometa a fost estimată că ar fi fost doar la 300.000 mile de la suprafața Soarelui.[2] Studiile orbitale ulterioare au stabilit că a fost o cometă din grupul Kreutz, una care trece extrem de aproape de suprafața Soarelui. Pentru mai multe ore, la trecerea la periheliu, cometa a devenit atât de strălucitoare încât a fost posibil să fie observată în plină zi la 3° de Soare[3][4][5], cometa aceasta ajungând la o magnitudine estimată de -17.
Evoluția cometei
modificareNucleul cometei s-a spart în cinci bucăți.
În octombrie, coada cometei se întindea pe circa 30°. Ea a rămas vizibilă cu ochiul liber până în luna martie 1883. Ultima observație cu un telescop a fost făcută de Benjamin Apthorp Gould la 1 iunie[6].
Studiul cometei arată că aparține grupului lui Kreutz și că ieșise probabil din fragmentarea unei comete mai mari observate în 1106 (X/1106 C 1), ca și cometa Ikeya-Seki care a apărut cel mai aproape de Soare în 1965.
Note
modificare- ^ a b c d e f JPL Small-Body Database, accesat în
- ^ William Edward Plummer, (March 1889), "The great comet of September 1882", The Observatory 12: 140–142
- ^ fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés La nouvelle comète, in: L'Astronomie, volume 1, mois 10, année 1882, pages 308-314, Spre text online
- ^ fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés - La grande comète, in: L'Astronomie, volume 1, pages=321-332, année 1882, mois 11 Spre text online
- ^ fr Camille Flammarion, Nouvelles de la Science - Variétés - La grande comète, in: L'Astronomie, volume1, pages 386-394, année 1882, mois 12, Spre text online
- ^ Efemeridele cometei, de Heinrich Kreutz, unde este menționată observația lui Gould:
en Heinrich Kreutz, Ephemeris of the Great Comet, b 1882, in: The Observatory, vol. 6, pp. 311-311, anul 1883, luna 10 Spre text online
