Calea ferată Sântana-Brad

cale ferată din România
(Redirecționat de la Calea ferată 317)

Calea ferată Sântana-Brad (secția secundară CFR 317) este o cale ferată ce face legătura între localitățile Sântana (județul Arad) și Brad (județul Hunedoara). Linia are o lungime de 144 km, este simplă și neelectrificată. Tronsonul a fost construit între anii 1876 - 1896, fiind inaugurat pe 6 decembrie 1896. Principalele localități deservite sunt Sântana, Pâncota, Ineu, Sebiș și Brad. Începând cu anul 2010, traficul de călători pe acest tronson este asigurat de compania Regiotrans.

Sântana-Brad
Garnitură Regiotrans în stația Brad (2016)
Garnitură Regiotrans în stația Brad (2016)
Garnitură Regiotrans în stația Brad (2016)
Magistrala:CFR 317
Lungime:144 km
Ecartament:1.435 mm
STR
de la Arad
BHF
0.00 Sântana
ABZgl
CFR 310 spre Oradea
HST
12.00 Șiria H.m.
HST
15.00 Masca Măderat h.
HST
18,00 Pâncota h.
HST
21.00 Seleuș h.
HST
28,00 Târnova Zarand H.m
HST
34.00 Mocrea h.
HST
39.00 Ineu
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
BUE
DN79A
ABZgl
CFR 318 spre Cermei
HST
48.00 Tămand h.
HST
52.00 Bocsig hcv.
HST
57.00 Răpsig h.
HST
67.00 Sebiș
HST
72.00 Păulian h.
HST
76.00 Joia Mare h.c.
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
HST
81.00 Almaș h.
HST
86.00 Bonțești h.
BUE
DN79A
HST
89.00 Gurahonț
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
HST
95.00 Romanița h.
HST
98.00 Aciuța h.
HST
103.00 Tălagiu h.
HST
108.00 Vârfurile h.
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
TUNNEL1
Tunelul Vârfurile
HST
110.00 Cariera Leasa h.
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
HST
115.00 Hălmagiu H.m.
HST
119.00 Ocișor h.
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
HST
121.00 Ociu h.
hKRZWae
Pod peste Râul Vața
HST
125.00 Vața hcv.
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
hKRZWae
Pod peste Crișul Alb
HST
130.00 Birtin h.
HST
134.00 Lunca Moților h.
BUE
DN76
HST
136.00 Baia de Criș h.
HST
138.00 Țebea h.
HST
141.00 Ribița h.
KBHFxe
144.00 Brad
exSTR
CFR 209 spre Mintia

Clădirea gării din Brad a fost declarată monument istoric, având codul LMIHD-II-m-B-03-265. Arhitectura gării este unică în țară, o construcție asemănătoare existând în orașul Tirol din Austria.[1] În prezent, cladirea este in curs de renovare.[2]

Din stația Brad, calea ferată continua spre localitatea Mintia prin calea ferată Mintia-Brad. Lucrările la acest tronson au demarat în anul 1939, au fost întrerupte în 1945 și reluate în 1979, calea ferată fiind inaugurată în 1988. În anul 1997, în urma unor alunecări de teren, acest tronson a fost închis.

Construcție

modificare
 
Gara Brad la începutul secolului al XX-lea

În anul 1873 baronul Boroș Beniamin, proprietar al satului Gurahonț și inginer de profesie, realizează proiectul căii ferate. Acesta este publicat în anul următor și ulterior este aprobat de guvernul maghiar pe 24 mai 1875.

Pentru construcția tronsonului Arad - Sântana - Pâncota - Ineu a fost înființată societatea AKV (Arad - Körösvolgy - Vasut), adică Societatea Căii Ferate Arad - Valea Crișului Alb și încredințată inginerului Beni Zelenay Boroș. Societatea obține de la Parlamentul din Budapesta concesiunea construcției căii ferate simple Arad - Brad, cu o ramură Ineu - Cermei.

Construcția primului sector s-a realizat în trei etape:

  1. Arad - Sântana - Pâncota (41,4 km), inaugurat la 1 februarie 1877;
  2. Pâncota - Ineu (21,3 km), inaugurat la 10 mai 1877;
  3. Ineu - Sebiș (27,2 km), inaugurat la 25 septembrie 1881.

După 1881, din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat societatea, lucrările au stagnat. Soluția a venit în anul 1884 când societatea falimentară a fuzionat cu Societatea Căii Ferate Arad - Cenad, unindu-și resursele financiare sub denumirea de Societatea Căilor Ferate Unite Arad - Cenad, condusă de același Beni Zelenay Boroș, care a continuat lucrările la calea ferată:

  1. Sebiș - Gurahonț (22,6 km), inaugurat la 5 decembrie 1889;
  2. Gurahonț - Hălmagiu (25,9 km), inaugurat la 7 noiembrie 1895;
  3. Hălmagiu - Brad (28,8 km), inaugurat la 6 decembrie 1896.

În anul 1892 a fost finalizat singurul tunel al traseului, tunelul Vârfurile.

Din 1896 până la 1 ianuarie 1923 exploatarea liniei a aparținut Societății Căilor Ferate Unite Arad - Cenad, după care a trecut în administrația Căilor Ferate Române.

Bibliografie

modificare